Mai sunt şi români fericiţi!
Din punct de vedere strict demografic, se poate identifica profilul românului mai degrabă nefericit: cu vârsta între 45 şi 54 ani, din regiunea de Vest a României, locuieşte singur în gospodărie (fiind divorţat/separat sau văduv) şi nu are copii.
Principalele surse de nefericire!
Situaţia materială, administrația publică, locul de muncă și mediul înconjurător sunt principalele surse de nemulțumire ale românilor. Cele 12 domenii pe care le cuantifică acest studiu sunt: bunăstarea materială, relaţiile personale, educaţia, sănătatea, comunitatea, timpul liber, bunăstarea mintală, arta şi cultura, relația cu vecinii, mediul înconjurător, munca, guvernarea/administraţia publică.
Onestitatea și transparența administrației publice (13,8% din populație mulțumită) și situația financiară (16,8% din populație mulțumită), sunt cele două domeniile care au acumulat procentele cele mai mici în ceea ce priveşte gradul de mulțumire a românilor.
Tot în zona de nemulțumire se încadrează mediul înconjurător (28,2%) și satisfacţia data de muncă (31,0%).
Încrederea, cea mai acută problemă în ceea ce priveşte administraţia publică
Încrederea este problema cea mai acută în ceea ce priveste administrația publică: doar 7,9% din populație declară că are încredere în administrația publică locală și 8,1% în administrația publică centrală. La polul opus, satisfacția dată de relațiile personale reunește procentul cel mai mare din populație: 51,7%. Studiul ”National Happiness” a fost realizat de Novel Research, Arsenoaiei&Mătăşel şi Strategescu punct ro cu suportul The Happiness Initiative and Personality and Well-Being Laboratory de la San Francisco State University și a fost efectuat în perioada septembrie – octombrie 2012 pe un eşantion naţional de 1.002 respondenţi, populaţie urbană activă (18 şi 64 de ani).“Pentru o bună acţionabilitate a proiectului National Happiness, am mizat pe o abordare atipică. Am pornit de la evaluarea celor 12 domenii şi am identificat cinci segmente de populaţie caracterizate prin similaritatea opiniilor în cadrul fiecărui segment, dar foarte diferite de alte segmente. Acest lucru ne-a permis să determinăm relaţiile de cauzalitate a fericirii sau nefericirii.”, declară Marian Marcu, Novel Research.
Nevoiaşii, 20,3% din populaţie
Nevoiaşii – sau segmentul de populaţie cu cel mai scăzut index de fericire (44,4 pe o scală de la 1 la 100), include 20,3% din populaţia ţintă. Portretul românului nefericit este următorul: are un venit sub 1.400 RON pe lună, o sănătate precară şi lipsa unui sens precis în viaţă. Munceşte din greu mai tot timpul pentru a-şi acoperi coșul zilnic şi se simte adesea singur. Lipsa interacţiunii sociale şi a realizărilor profesionale ale acestui segment au dus la pierderea energiei şi încrederii în sine, ceea ce acţionează în detrimentul fericirii.La polul opus, cu cel mai ridicat index de fericire (69,9 pe o scală de la 1 la 100) se află cei “împliniţi şi echilibraţi”, segment ce cuprinde 32,6% din target. Aceștia provin mai degrabă din oraşe mici, au o familie mai numeroasă decât media pe țară, sunt angajaţi şi au venituri peste 2.000 RON pe lună. Jobul este important din trei motive: material, al recunoaşterii profesionale şi al echilibrului cu timpul liber (familia şi prietenii sunt extrem de importanţi pentru ei).
Au învăţat să se bucure de orice moment şi să evite problemele – ceea ce le oferă echilibru şi stabilitate. Ei știu că încrederea este un ingredient de bază în viaţă, de aceea au învăţat să o cultive, să o acorde mediului de business, vecinilor şi autorităţilor. “Prin analiza celor 12 domenii şi 116 indicatori, ne-am propus să răspundem unei game largi de problematici, însă există potențial pentru aprofundarea mai departe a diverselor aspecte legate de gradul de fericire în funcție de alte nevoi specifice. Studiul este un instrument de lucru ce prezintă o perspectivă neconvențională pentru specialiştii în marketing şi publicitate. Studiul reprezintă de asemenea o resursă esenţială de informaţii pentru lucrătorii din administraţia publică şi politicienii aflaţi în campanie electorală, care pot să identifice sursele de nemulţumire ale românilor.”, a declarat Marian Marcu.