Lumea ca un cerc. Mai mult decât o metaforă

De fapt, aceasta este provocarea secolului 21: o economie bazată pe reducerea consumului de energie şi materii prime, în care deşeurile rezultate să aibă destinaţii precise încă din faza de proiectare. Un proces de producţie şi consum bazat pe refolosire, care se integrează logic şi coerent în circuitele naturale, are multe beneficii. Economia circulară este axată pe:
► crearea de locuri de muncă în toate etapele procesului;
► competitivitate economică;
► reducerea utilizării resurselor;
► extinderea duratei de viaţă a produselor;
► prevenirea producţiei deşeurilor şi limitarea acestora.

Prin pachetul pentru economia circulară adoptat de Comisia Europeană în decembrie 2015 se propune o strategie cu scopul de a creşte competitivitatea economiei europene şi de a spori eficiența utilizării resurselor.

Deșeuri transformate în resurse – cheia economiei circulare
Trecerea la economia circulară se află în centrul agendei privind eficientizarea resurselor, stabilită de Strategia Europa 2020 pentru o creştere economică inteligentă, durabilă şi inclusivă. Ţintele Uniunii Europene sunt eliminarea depozitării deşeurilor reciclabile până în 2025 şi eliminarea totală a deşeurilor până în 2030.
Statele membre UE au făcut deja progrese în transformarea deşeurilor în resurse şi în promovarea unor modalităţi durabile de gestionare a deşeurilor, cum ar fi reciclarea. Cu toate acestea, rezultatul diferă de la o țară la alta. Şase state au redus volumul de depozitare de la 90% la mai puţin de 5% în ultimii 20 de ani şi au atins rate de reciclare de 85% în anumite regiuni. În timp ce în altele, peste 90 % din deşeuri sunt depozitate în continuare, fiind reciclate într-o proporţie mai mică de 5%.

Oportunități
Companiile europene au deja în vedere potenţialul care derivă din modelul economic circular, în care deşeurile unei industrii pot deveni materie primă pentru alte industrii.
► Marea Britanie a estimat că la nivelul UE o proiectare ecologică mai bună, prevenirea risipei şi refolosirea produselor le pot aduce companiilor economii nete de până la 604 miliarde de euro sau 8% din cifra de afaceri anuală, reducând totodată emisiile de gaze cu efect de seră cu 2-4% anual.
► Implementarea unor măsuri suplimentare la nivelul UE, pentru creşterea productivităţii resurselor cu 30% până în 2030 ar putea genera o creştere a PIB-ului cu aproape 1%, creând totodată peste două milioane de locuri de muncă în plus faţă de scenariul economic obişnuit.
► Unele companii vor identifica pieţe noi trecând de la vânzarea de produse la cea de servicii şi vor dezvolta modele de afaceri bazate pe leasing, partajare, reparare, modernizare sau reciclare de componente individuale. Drept rezultat vor apărea oportunităţi de afaceri pentru IMM-uri.

Status România
România se află pe locul șase la nivel european după cantitatea de deșeuri produsă anual, potrivit unui studiu Eurostat, din 2014, cu un total de 11 tone de deșeuri generate pe cap de locuitor.
Un român produce, în medie, puţin sub un kilogram de gunoi menajer pe zi. Aproximativ 90% din această cantitate ajunge la gropile de gunoi.

România a reciclat, în 2013, doar 3% din deşeurile municipale, fiind pe ultimul loc în UE, potrivit Eurostat.
Este așteptată elaborarea unui Plan Național coerent și viabil, menit, printre altele, să traseze direcțiile viitoare pentru atingerea țintei de 50% deșeuri municipale reciclate în următorii cinci ani.
În lipsa unui act normativ, adoptat cu întârziere, în urmă cu puţine luni – OUG 5/2015 –, prin care Directiva 2012/19/UE privind Deşeurile de Echipamente Electrice şi Electronice a fost transpusă în legislaţia naţională, România riscă să intre în infringement şi să plătească o sumă forfetară de 1.740.000 euro, dar şi penalităţi între 2.000 şi 124.000 euro/zi de întârziere.

În România, există mai multe companii care au posibilități de a recicla. Dar, din cauza unei educaţii precare a cetăţenilor despre colectarea selectivă, firmele de reciclare sunt nevoite să importe anual 50% dintre deşeurile de plastic sau sticlă care urmează să fie procesate.

Acest material a apărut în numărul 226 al Revistei CARIERE.