Liderii plini de curiozitate sunt „meniţi” să aibă succes

Bun venit în era liderului curios, o eră în care s-ar putea ca succesul să ţină mai puţin de încrederea că ai avea toate răspunsurile şi mai mult de capacitatea ta de a-ţi pune întrebări şi de a investiga. Aşa cum a remarcat Michael Dell, curiozitatea este trăsătura care îi inspiră pe lideri să caute acele idei şi abordări proaspete de care ei au nevoie pentru a fi mereu cu un pas înaintea concurenţilor lor.

Conform producătorului de la Hollywood Brian Grazer, un lider curios şi iscoditor poate, de asemenea, să fie un exemplu care-i inspiră pe oamenii din întreaga companie să gândească în mod creativ. „Dacă tu eşti şeful, şi conduci prin faptul că pui întrebări, în felul acesta creezi fundaţia pentru cultura din compania ta sau din grupul tău”, scrie Grazer în cartea lui, „A Curious Mind”. Grazer şi alţii susţin că leadership-ul-exercitat-prin curiozitate poate ajuta la generarea unui număr mai mare de idei în toate domeniile şi zonele dintr-o organizaţie, în timp ce ajută, de asemenea, la creşterea nivelului de dedicare a angajaţilor.

Noţiunea potrivit căreia curiozitatea poate fi benefică pentru afaceri nu este nici pe departe nouă. Acum câteva decenii, Walt Disney a declarat despre compania sa că reuşeşte să inoveze mereu „fiindcă noi suntem curioşi, iar curiozitatea continuă să ne îndrepte mereu în direcţii noi”. Această dorinţă de a continua să explorezi „noi direcţii” este chiar mai importantă în piaţa din ziua de azi – a cărei trăsătură definitorie este faptul că este impulsionată de inovaţie.

În timp ce îmi făceam documentarea pentru cartea mea, am găsit mulţi antreprenori şi inovatori care s-au bazat pe curiozitate ca punct de plecare pentru reinventarea unor industrii întregi – inclusiv pe Reed Hastings de la compania Netflix, furnizoare de conţinut media, la cerere, prin intermediul Internetului; pe Jack Dorsey de la compania Square, care furnizează servicii financiare, servicii pentru tranzacţii comerciale şi servicii de plată prin intermediul telefonului mobil, şi pe oamenii din echipa aflată în spatele site-ului Airbnb, pe care sunt listate locuinţe oferite spre închiriere şi care serveşte drept interfaţă între proprietarii acestor locuinţe şi potenţialii lor clienţi care caută locuinţe de închiriat.

De exemplu, Jack Dorsey a fost nedumerit când un prieten de-al său, care era artist, a pierdut şansa de a realiza o vânzare mare către un client potenţial din cauză că, pur şi simplu, artistul nu a putut să accepte, din motive tehnice ce ţineau de cititorul său de carduri, plata printr-un card de credit. Dorsey s-a întrebat de ce doar firmele consacrate, şi nu şi antreprenorii mai mici, erau în stare să opereze tranzacţii prin intermediul cardurilor de credit; el a căutat răspunsul, iar din căutarea sa a rezultat Square, un cititor de carduri de credit mai accesibil şi, deci, mai uşor de utilizat.

Curiozitatea joacă un rol important, de asemenea, şi în companiile care sunt mai vechi şi mai consacrate, în care liderii se luptă să facă faţă schimbărilor disruptive ce au loc în piaţă. „În ziua de azi, principala ocupaţie a unui lider trebuie să fie cea de a descoperi viitorul”, mi-a spus Ron Shaich, CEO-ul reţelei de restaurante Panera Bread, în care se servesc produse de brutărie şi patiserie, sandvişuri şi salate. Este „o căutare continuă”, care le impune liderilor din ziua de azi să continue să exploreze noi idei – inclusiv idei provenite din alte industrii decât cea în care activează compania lor sau chiar din afara lumii afacerilor, spune Ron Schaich.

S-ar putea ca mutarea accentului pe curiozitate să impună o schimbare în stilul de leadership. În multe cazuri, managerii şi directorii executivi din top management au urcat în ierarhie datorită faptului că au oferit remedii şi soluţii, nu datorită faptului că au pus întrebări. Iar odată ce au ajuns într-o poziţie de conducere, s-ar putea ca ei să fi simţit nevoia de a fi percepuţi drept nişte oameni cu expertiză în domeniu, deci nişte oameni care au atât cunoştinţe la nivel de expert în domeniul sau domeniile în care sunt specializaţi, cât şi experienţă.

Există un risc atunci când admiţi că eşti nesigur pe tine într-o anumită chestiune: un lider care face aşa ceva ar putea fi perceput ca fiind o persoană căreia îi lipsesc cunoştinţele necesare în acel domeniu. În cartea lor, „The Innovator’s DNA”, autorii Clayton Christensen, Hal Gregersen şi Jeff Dyer au observat faptul că liderii care sunt curioşi şi pun mereu întrebări par să fi învins acest risc, fiindcă au fost suficient de smeriţi ca să admită că nu deţin toate răspunsurile, precum şi suficient de încrezători în ei înşişi ca să spună acest lucru în faţa angajaţilor lor.

S-ar putea ca noi să vedem curiozitatea ca fiind o trăsătură de personalitate înnăscută dar, conform autorului cărţii „Curious”, Ian Leslie, curiozitatea este, de fapt, „mai degrabă o stare de spirit decât o trăsătură”. Noi toţi avem potenţialul de a fi curioşi, dacă există condiţiile potrivite. Leslie a remarcat un fenomen: curiozitatea pare „să se ridice la suprafaţă, cu efervescenţă” atunci când suntem expuşi la informaţii noi şi vrem să aflăm mai multe. Prin urmare, un lider ar trebui să caute în mod activ noi influenţe, idei şi experienţe care ar putea să alimenteze dorinţa de a săpa mai adânc a oamenilor pe care-i conduc aceşti lideri.

Chiar şi atunci când operează în interiorul „graniţelor” familiare, liderii curioşi au obiceiul de a vedea lucrurile dintr-o perspectivă proaspătă. Asemenea lideri au înclinaţia de a aplica abordarea de tip „mintea începătorului” la probleme vechi şi la obstacole ce par de netrecut. Ei îşi examinează şi reexaminează continuu propriile presupuneri şi practici, punând întrebări profunde şi penetrante care încep cu „De ce”, precum şi întrebări speculative de tipul „Ce-ar fi dacă” şi „Cum”.

Asemenea lideri îşi îndeamnă uneori subordonaţii „să pună totul sub semnul întrebării”. Această atitudine, manifestată de lideri, poate servi drept model de comportament pentru ceilalţi, deşi s-ar putea ca aceşti lideri să fie nevoiţi să meargă mult mai departe – oferindu-le oamenilor suficientă libertate şi suficiente stimulente – pentru a crea, cu adevărat, condiţiile de care curiozitatea are nevoie pentru a „înflori” în întreaga companie.

„Odată ai devenit curios, vor veni de la sine şi învăţarea de lucruri noi, şi ideile noi”, spune Michael Dell, adăugând: „Dacă nu faci asta, o să ai o problemă serioasă”.

Warren Berger, un jurnalist american specializat în inovaţie, este „gazda” site-ului „A More Beautiful Question” şi autorul cărţii bestseller intitulate, la fel ca şi site-ul său, „A More Beautiful Question: The Power of Inquiry to Spark Breakthrough Ideas”.