Lecţii de carieră cu o violonistă de 16 ani
Este atât de bună în ceea ce face încât este invitată la foarte multe evenimente internaţionale. Din păcate nu se poate duce la toate, pentru că degeaba ai talent, dacă nu ai şi susţinere financiară. „Sunt mai mult ca sigură că asta li se întâmplă multora, dar important este să ai răbdare şi să nu descurajezi. Să nu uităm că, la un moment dat în viaţă, va veni și şansa aşteptată. Dar şansa aceea trebuie să te găsească întotdeauna pregătit. Este foarte important”, povesteşte tânăra.
„Este greu să faci muzică şi întotdeauna va fi. Muzica nu este o disciplină pe care să o poţi defini. Atunci când nu ai încredere în tine devine cu atât mai greu. Mi-am dat seama odată cu trecerea timpului că în România, în primul rând, trebuie să fii dispus la o foarte lungă aşteptare. Poţi fi ascultat de cineva, să te vadă şi să îşi dea seama că ai un talent extraordinar. Eşti promovat şi ajungi mult mai repede decât alţii să ai o carieră solistică”, spune Mălina.
FOTO: iebn.eu
Să fii violonist este o meserie care necesită foarte multă experienţă, şi nu numai muzicală, nu doar experienţă ca solist, ci experienţă de viaţă. Trebuie să ţi se creeze acea emoţie interioară din care să poţi face o anumită expresie muzicală.
Lecţii de viaţă, învăţate timpuriu
Multiplele ei deplasări prin ţară şi străinătate cu ocazia concertelor, recitalurilor sau concursurilor, i-au oferit şi multe lecţii de viaţă, mai mult uşoare, decât grele, din toate trăgând învăţămintele de rigoare. Dintre cele „grele” pomeneşte diferitele nedreptăţi ce i s-au făcut la diverse concursuri. A învăţat să nu le mai pună la suflet, să ia oamenii aşa cum sunt, cu slăbiciunile şi subiectivismul lor, conștienizând că un premiu nu o defineşte ca muzician.
Citeşte şi: Italianul care îi învață pe români să reacţioneze în fața neprevăzutului
„Am învăţat să nu mă las doborâtă de răutăţile unora ‒ asta arătându-mi că se simt ameninţaţi de ceea ce sunt eu, de ceea ce fac. Am mai învăţat că invidia îi poate orbi pe unii, devenind de nerecunoscut, iar astfel de oameni trebuie evitaţi pe cât posibil sau chiar ignoraţi. Încă învăţ să nu port pică nimănui deoarece oamenii sunt schimbători. Din duşmani s-ar putea să-ţi devină prieteni, în folosul ambelor părţi”, afirmă violonista.
În viitorul apropiat vrea să se perfecționeze în străinătate cu mari violonişti, să înveţe de la ei, considerând că acesta este mijlocul de-a deveni o violonistă de renume, cu care să se mândrească toţi cei care au sprijinit-o. La fel au procedat şi alţi muzicieni de valoare, iar ea nu vrea să facă excepţie de la regulă. Deja se gândeşte unde vrea să studieze.
„Am mai multe invitaţii de a-mi urma studiile în străinătate, dar încă nu m-am hotărât la ce universitate voi continua. Mi-aş dori mult să studiez la conservatoare precum Curtis Institute of Music, Juilliard School, Mozarteum University Salzburg sau Hochschule für Musik în Munchen”, a mai spus tânăra.
În viitorul îndepărtat vrea să fie în România, pe marile scene ale ţării, să simtă căldura compatrioţilor la concerte, aşa cum a simţit-o şi până acum, şi să-i bucure cu muzica ei. Desigur că are în vedere turneele prin lume.
Atât de aproape şi totuşi atât de departe
A participat déjà la câteva concursuri internaţionale şi a avut momente în care s-a întrebat cum a reuşit să obţină acele premii, având în vedere că majoritatea concurenţilor aveau viori foarte performante, comparativ cu a ei. Or, din păcate, o vioară performantă este peste posibilităţile materiale ale unui român obişnuit, costând peste 100.000 de euro, pentru achiziționarea ei fiind necesară susţinerea statului, cum se întâmplă în străinătate.
În România nu se oferă instrumente valoroase tinerilor instrumentişti, în primul rând pentru că nu prea avem aşa ceva. Nu ne putem rezuma mereu la singurul Stradivarius şi Guarnieri pe care România le deţine. Statul acordă cele două viori prin concurs, de aceea se gândeşte serios ca în viitorul apropiat să participe şi ea la o astfel de competiție. Deocamdată, se mulţumeşte cu o altă vioară, cu condiţia să fie performantă, să scoată sunetele pe care şi le imaginează, să fie una cu ea.
Citeşte şi: Branding personal pe Facebook: Cum să te ratezi din imprudenţă
Ne spune că din fiecare dezamăgire a avut câte ceva de învăţat şi nu poate regreta lucrurile care au făcut posibil ca experienţa ei de viaţă să se dezvolte. „Într-adevăr, am avut parte şi de dezamăgiri (cine nu a avut?!). M-au făcut şi mai ambiţioasă şi mai puternică. Într-o vreme consideram promisiunile neonorate, pe baza cărora îmi făceam multe planuri ca fiind cele mai mari dezamăgiri. „Cineva m-a făcut să văd lucrurile altfel şi să îmi dau seama că nu sunt eu centrul universului, iar în viaţă intervin diferite lucruri care pur şi simplu împiedică finalizarea unor intenţii”, povesteşte adolescenta. Cu toate acestea consideră că sunt multe lucruri pe care ar fi putut să le facă mai bine.
Mai are muzica vreo şansă în România?
E optimistă în ceea ce priveşte domeniul cultural muzical din România. Multă lume este conştientă de importanța lui pentru toţi românii. „România are foarte multe talente în domeniul muzicii şi este mare păcat ca ele să nu fie puse în valoare, în folosul României, în primul rând. Din păcate sprijinul financiar din partea autorităţilor lasă de dorit. Ca un singur exemplu aş da cazul sediului Filarmonicii din Iaşi, lăsat în paragină de mulţi ani, gata să se dărâme, concertele Filarmonicii având loc prin diferite locuri neadecvate”, declară Mălina.
Crede că ar fi necesară o mai mare mobilizare a comunităţilor locale în vederea reparării şi întreţinerii lăcaşelor de cultură, de asemenea şi pentru construirea de noi astfel de lăcaşe, la fel cum se mobilizează pentru construirea de biserici.
CV de profesionist
VIolonista Mălina Ciobanu a cântat pe Scena Mare a Ateneului Român, Sala Radio, Opera Naţională din Bucureşti, scenele filarmonicilor din Ploieşti, Iaşi, Botoşani, Bacău, Suceava, Râmnicu Vâlcea, iar mai recent, pe scena Teatrului Naţional din Iaşi, cât şi pe scene din Austria, Germania, Grecia şi Italia.
Are un total de peste 100 de recitaluri şi de concerte (Austria, Germania, Grecia, Italia).
Mai mult de 40 de premii vin să îi răsplătească munca. Printre distincţiile pe care le apreciază în mod special se numără Premiul I la Concursul Internaţional „Young Talents with Orchestra” (Italia), Premiul Special al Juriului EMCY Fa. H. Wanka la Concursul Internaţional Kloster Schontal (Germania), Grand Prix „Remember Enescu”, Grand Prix „Paul Constantinescu”, Trofeul „Lira de Aur”, Premiul I la Olimpiada Naţională de Interpretare Instrumentală (5 ani consecutivi), Premiul Special “Români Pentru O Lume”, Premiul “Elevul Anului” în cadrul Galei Modele Feminine 2014, Premiul I Concursul Naţional “Victor Giuleanu”, Premiul I Concursul Internaţional “George Georgescu” şi lista poate continuă.