In cautarea fericirii la serviciu … sau a nivelului optim de stres
Este interesant, pe de alta parte, ca cei mai multi dintre noi vrem sa schimbam pozitia sau compania pentru care lucram deoarece vrem mai multa provocare, sarcini mai diverse, expunere mai mare, putere de decizie, un mediu nou si mai multi bani. Ceea ce, inevitabil, inseamna mai mult stres de zi cu zi, pe langa stresul punctual asociat schimbarii. Spunem ca am intrat intr-o zona de confort, ne cam plictisim, dar n-am auzit pe nimeni spunand ca ar vrea sa fie ceva mai stresat. Desi acesta este adevarul.
Stresul are si parti bune, exista asa-numitul "eustress" (sau stres pozitiv), care ne stimuleaza atunci cand suntem intr-o competitie, cand facem un sport periculos sau cand ne indragostim. Ne simtim vii. In egala masura, vorbim despre "eustress" atunci cand avem competitie in cadrul unui departament de vanzari. Nu cred ca este o diferenta mare intre a munci la antrenament ca sa alergi un maraton sau a munci ca sa-ti cresti cota de piata sau distributia numerica intr-o industrie competitiva. Pana la urma este vorba de atitudine. Aceasta face diferenta intre cat suntem de stresati fiecare dintre noi in raport cu un anume tip de stimuli si cum decidem sa reactionam.
Sursele de stres sunt diferite pentru fiecare dintre noi, la fel si efectele: pesimistii, perfectionistii si cei cu personalitate de tip A – nerabdatori, excesiv de constienti de timp, competitivi in exces, agresivi si incapabili sa se relaxeze – isi cresc nivelul de stres prin felul lor de a fi si il cresc semnificativ si pe al celor din jur. Acestia sunt de obicei performanti, muncesc mult, nu isi depasesc termenele si cea mai mica intarziere ii face nefericiti. Faptul ca isi depasesc sistematic limitele nu ii face neaparat manageri buni. In functie de obiective, vrem sa-i angajam sau promovam, stiind ca sunt "stress junkies".
Nu as vrea sa reiasa ca nu e bine sa avem top-performeri pentru ca sunt stresanti, ci ca e important sa stim cum sa-i folosim. Respectiv, cum sa cream acel stres pozitiv care genereaza performanta. Asa cum unii dintre noi nu producem rezultate decat daca avem un anumit nivel de presiune, pe principiul invatatului studentesc, doar cand se apropie examenul, companiile nu produc rezultatele scontate fara stres. Cand nivelul de stres organizational este sub control si folosit pentru a produce rezultate, este exceptional, insa cat de bine reusim sa facem asta?
Sunt multe situatii in care stresul este folosit ca un factor pozitiv la nivel organizational. Exista specialisti in turnaround-uri, care preiau companii in pierdere si le transforma in afaceri profitabile. E teribil de stresant sa nu ai bani sa platesti salariile si furnizorii, dar lor le place sa gaseasca solutii. Managementul unei companii poate decide sa creasca nivelul de stres, ca sa "miste" organizatia dintr-o zona de confort data de o cota semnificativa de piata. La fel de bine, in cazul unei industrii care a intrat in declin, managementul poate decide o schimbare strategica fundamentala, chiar daca firma este inca profitabila. Si cum poti sa convingi o echipa de middle management rodata intr-un model de afacere traditional sa-ti acorde sprijin pentru o schimbare care ameninta un status quo profitabil din toate punctele de vedere?
Uneori este o optiune sa induci stres prin includerea in echipa de management a unui top performer vesnic nemultumit de stadiul curent si capabil sa "clatine" nivelul de confort al celorlalti. Exemplul este poate supra-simplificat, dar principiul este clasic in managementul schimbarii. Una dintre etapele importante in schimbare este sa generezi nemultumire fata de starea existenta, deci stres.
La polul opus generarii voluntare de presiune, se afla organizatiile sau echipele stresate dincolo de orice limite sanatoase, in care "modelele" organizationale sunt de fapt oameni care abuzeaza de ei insisi muncind prea mult, haotic si fara obiective clare. Este rau sa lucrezi pentru o organizatie care e stresata? Poate ca da. Dar cred ca, in functie de obiectivele pe care le ai, poti alege sa fii intr-o astfel de companie tocmai pentru experienta de viata si pentru provocarea pe care o reprezinta: ce aport poti sa ai tu intr-un astfel de context? Cu siguranta ca nivelul de stres este mare, dar, din punctul tau de vedere, poate fi incitant.
Strategia personala pentru a genera stres pozitiv poate incepe prin a ne gandi sa facem asta, in contrapondere cu nenumaratele surse de stres negativ. Preocupati de subiect, avem oricum mai multe sanse sa gasim solutii, iar incercarea de a rationaliza stresul pe care il generam pentru cei din jur este cu siguranta un bun exercitiu ca sa ne analizam si rationalizam propriile surse de stres.