Falimentul personal. Cât de sigur eşti că-l vrei?
Acest proiect de lege s-a popularizat pentru că ar da posibilitatea debitorilor persoane fizice să obţină o prerogare a plăţilor şi stingerea unei părţi din datorii.
Să presupunem că o persoană fizică are un credit care trebuie rambursat într-un an. Teoretic, având în vedere că durata planului de rambursare propus de acest proiect poate fi de maximum cinci ani de la aprobare, un debitor persoană fizică poate să beneficieze de prelungirea duratei creditul cu maximum 5 ani de la data aprobării planului pe ani. Mai mult, acesta poate obține suspendarea plăţii dobânzilor, penalităţilor, dar şi ştergerea unei părţi din datorii (dacă plăteşte corespunzător planului).
„În România există legea nr. 85/2014 (cunoscută publicului că şi Codul Insolvenţei), dacă legiuitorul ar emite reguli privind insolventa persoanelor fizice, este recomandabil ca acestea să fie integrate în Legea nr. 85/2014. De altfel, multe prevederi din proiectul insolvenţei persoanelor fizice fac trimitere la codul insolvenţei”, consideră Georgiana Pasat, consilier juridic.
Citește și Ai o singură șansă să impresionezi la interviul de angajare. Nu o rata!
Pe de altă parte, regulile privind insolvenţa persoanelor fizice trebuie să ţină cont de tipul de activităţi profesionale autorizate pe care le realizează.
„Potrivit noului Cod Civil şi noului Cod de procedură civilă, bunurile care fac obiectul unei fracţiuni distincte a patrimoniului profesional al unei persoane fizice pot fi urmărite doar de creditorii ale căror creanţe s-au născut în legătură cu profesia respectivă. Prin urmare, în situaţia persoanelor fizice care îşi desfăşoară o profesie autorizată (de exemplu: PFA, întreprinderea individuală )şi care afectează o parte din bunuri exercitării unei profesii, este oportun sa fie avute în vedere regulile privind patrimoniului de afectaţiune”, este de părere Georgiana Pasat.
Valoarea prag
Un alt aspect care trebuie avut în vedere este cel al „valorii prag”.
„Valoarea-prag este cuantumul minim al creanţei pentru care poate fi introdusă cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă. În Legea nr. 85/2014 este stabilită valoarea-prag în suma de 40.000 lei doar pentru profesionişti. În forma iniţială a proiectului de lege privind insolvenţa persoanelor fizice există o prevedere potrivit căreia cuantumul valorii totale a datoriilor rezultate din activităţile profesionale nu trebuie să depăşească suma de 45.000 lei. În situaţia în care un creditor depune o cerere de deschidere a insolvenţei unui debitor persoană fizică, valoarea totală nominală trebuie să depăşească suma de 25 000 lei”, a menţionat Georgiana Pasat.
Reguli pentru cererea propriei insolvenţe
Dacă o persoană doreşte să-şi ceară propria insolvenţă va trebui să aibă cel puţin două datorii neachitate în decurs de peste 30 de zile de la data scadenţei şi minimum doi creditori. Atât în stabilirea scopului legii, cât şi în stabilirea condiţiilor începerii procedurii de insolvenţă, experţii cred că regulile ar trebui corelate cu prevederile noului Cod Civil şi ale Codului Insolvenţei.
În acest proiect de lege sunt reglementate şi aspectele legate de protecţia debitorului. Apare interdicţia proprietarului reşedinţei principale de a rezilia contractul de închiriere, dacă o debitorul se află în imposibilitate de plata a chiriei scadentă anterior începerii procedurii sau în temeiul faptului că debitorul a solicitat procedura începerii procedurii.
”Trebuie avut în vedere că noul Cod de procedură civilă instituie, pentru perioada 1 decembrie–1 martie, o interdicţie privind evacuarea debitorului dintr-un imobil cu destinaţia de locuinţă, dacă acesta şi familia sa nu au la dispoziţie o locuinţă corespunzătoare. Dacă legiuitorul ar impune genul acesta de protecţie a debitorului insolvent, măsura ar trebui corelată cu prevederile noului Cod de procedură civilă”, a menţionat Georgiana Pasat.
Practic, procedura insolvenţei cuprinde două părţi:
1. O reorganizare a patrimoniului persoanei fizice, în scopul restituirii datoriilor pentru ca persoana fizică să îşi salveze patrimoniul în baza unui plan de rambursare;
2. Lichidarea patrimoniului debitorului. Un plan de rambursare poate fi executat pe o perioadă de maximum 5 ani de la data intrării în vigoare a planului.
Prin acest plan, un debitor poate să plătească creditorilor chirografari (cei care nu au creanţă garantată) un procent de minimum 40% din valoarea nominală a creanţelor, iar creditorilor care au garanţii, suma estimată din vânzările activelor garantate.
În condiţiile în care planul este îndeplinit în mod corespunzător şi în timp util sau dacă lichidarea activelor debitorului este finalizată conform legii, instanţa judecătorească, la cererea debitorului, îl va scuti pe debitor de plata celorlalte creanţe nerambursate, înscrise în tabelul final. Planul poate avea în vedere şi vânzarea unor bunuri din patrimoniul debitorului
Se pune în discuţie dacă limitările mai sus menţionate, alături de ştergerea datoriei reziduale sunt realiste sau nu.
Executarea veniturilor
“Ca regulă generală, urmărirea veniturilor băneşti periodice destinate asigurării mijloacelor de existenţă este limitată la 33% din veniturile lunare nete, respectiv 50%, dacă sunt mai multe urmăriri asupra aceleiaşi sume de bani sau dacă natura creanţei este întreţinerea/alocaţia copiilor”, a afirmat consilierul juridic.
De asemenea, există şi alte limitări ale urmăririi veniturilor: cuantumul veniturilor din muncă sau al altor sume care se achită periodic, raportat la salariul minim pe economie; natura venitului debitorului.
Arhivarea procedurii de insolvenţă. Interdicţii temporare
„Potrivit formei iniţiatorului proiectului de lege privind insolvenţa persoanelor fizice, până la împlinirea unui termen de cinci ani de la încheierea procedurii insolvenţei persoanei fizice, informaţiile referitoare la această procedură vor fi înregistrate la Biroul Procedurilor de Insolvenţă”, spune expertul.
În această perioadă de 5 ani, debitorul nu poate avea calitatea de asociat unic în cadrul unei societăţi cu răspundere limitată. Utilizând argumentul per a contrario, ar însemna că, în termenul de 5 ani, ar fi posibil ca unul sau mai mulţi asociaţi/acţionari insolvenţi să poată avea calitatea de asociat/acţionar în cadrul unor entităţi cu personlitate juridică.
Forma iniţiatorului proiectului de lege privind insolvenţa persoanelor fizice cuprinde şi o pedeapsă cu închisoarea de la 1 la 5 ani, dacă pe parcursul procedurii de insolvenţă sunt furnizate informaţii sau declaraţii false instanţei judecătoreşti sau administratorului judiciar ori dacă activele şi documentele relevante pentru procedura insolvenţei sunt tăinuite.
Bază de date comună
Este nevoie de o bază de date comună, centralizată, astfel încât, atunci când sunt solicitate informaţii privind activele impozabile ale unei persoane, autoritatea fiscală să poată furniza informaţii complete. Deşi este dificil de realizat, această baza comună ar trebui să fie pe modelul „Evidenţa Populaţiei”.
„O evidenţă centralizată a activelor impozabile ar fi un instrument eficient în analiză bonităţii debitorului, efectuată înaintea incheirii unui contract, dar şi în executarea contractelor neperformante. Se ştie că, de obicei, în cazul în care se ajunge la executarea silită, dinamică patrimoniului evidenţiază diferenţe între situaţia activelor şi a pasivelor la dată semnării unui contractfata de dată executării silite”, menţionează Georgiana Pasat.
Soluţia pe termen lung
„Exceptând frauda, cauzele sociale şi insolvenţă indusă, cred că soluţia pe termen lung este educaţia financiară. De altfel, textul proiectului de lege nu încurajează comportamentul iresponsabil al debitorului. Fiecare persoană ar trebui să fie învăţată să-şi creeze un buget, să-l administreze astfel încât chiar dacă activele sunt mai mari decât pasivele, să poată dispune de lichidităţi”, conchide consilierul juridic în domeniul leasingului.