Emotia care ne face mai buni

Cand te incearca furia, iti poti comunica nemultumirea intr-un mod care sa nu exacerbeze conflictul? Poti duce la bun sfarsit sarcini pe termen lung fara sa iti pierzi rabdarea sau calmul? Incerci sa obtii ceea ce ti-ai propus, chiar daca auspiciile sunt nefavorabile, rezistand tentatiei de a abandona? Trairile tale emotionale te ajuta sa iei decizii bune? Daca raspunzi afirmativ la aceste intrebari inseamna ca ai un nivel ridicat al inteligentei emotionale.

Termenul de inteligenta emotionala (EI) apare pentru prima oara in lucrarea a doi psihologi americani, John Mayer si Peter Salovey, in 1989. Conceptul devine celebru o data cu cartea lui Daniel Goleman, psiholog si jurnalist, Emotional Intelligence (1996). Aici, Goleman defineste inteligenta emotionala ca fiind capacitatea de a constientiza atat propriile sentimente, cat si sentimentele celor din jur si de a le utiliza eficient in luarea deciziilor personale si interpersonale. Cu alte cuvinte, persoanele cu inteligenta emotionala sunt capabile sa-si controleze reactiile emotionale, sa identifice si sa raspunda adecvat reactiilor afective ale celor din jur. A fi inteligent emotional inseamna, in primul rand, a fi constient de propriile emotii, de sursa si de calitatea acestora, a sti ca ele pot fi un obstacol sau un catalizator, in functie de modul in care sunt controlate si utilizate. Aceasta nu inseamna insa ca cineva inteligent emotional se gandeste neincetat la ceea ce simte, se auto-analizeaza in permanenta. Nu inseamna ca aluneca in extreme: aceea de a ascunde ceea ce simte sau de a-si exprima fara discernamant sentimentele. Ci inseamna ca exprima ceea ce simte atunci cand este necesar, intr-o forma adecvata situatiei si interlocutorului, empatic, astfel incat sa evite frustrarile, personale si ale celorlalti. Trebuie facuta distinctia subtila dintre auto-reflectie si auto-obsesie, dintre empatie si simpatie.

In cadrul unei organizatii, inteligenta emotionala scazuta duce la aparitia emotiilor negative. Emotiile negative genereaza energie negativa. Un manager care foloseste in mod frecvent criticismul, tonul ridicat si amenintarile va obtine de la angajatii sai nemultumire, furie, teama, opozitie, rea-vointa, necooperare. Aceste emotii negative genereaza o atmosfera tensionata, moral scazut, absenteism, apatie. Si managerul, si angajatii au, in aceste conditii, inteligenta emotionala scazuta. Munca este ineficienta, pentru ca, in indeplinirea unei sarcini, nu este nevoie numai de cunostinte si deprinderi, ci si de emotie pozitiva.

Din fericire, poti invata sa fii inteligent emotional. Poti exersa sa ajungi la o tensiune creativa (intr-o situatie emotionala, sa controlezi tensiunea astfel incat sa treci peste efectele sale imediate si sa creezi premisele unor beneficii viitoare), sa faci alegeri active (sa iei o decizie si sa ti-o asumi nu ignorandu-ti sentimentele, ci utilizandu-le), sa ai flexibilitate (sa-ti analizezi sentimentele negative, reactiile la stres, sa reconsideri modul in care privesti conflictul, adversitatea, competitia), sa construiesti relatii empatice (sa intelegi inainte de a fi inteles, sa comunici autentic si asertiv, sa dezvolti rapid relatii bazate pe incredere), sa ai autocontrol (sa-ti cunosti cele mai intime sentimente, sa fii onest cu tine insuti, sa descoperi emotiile tale contraproductive sau exagerate, sa te simti bine in pielea ta).

Sa fii inteligent emotional inseamna sa gasesti justa proportie intre rational si afectiv; altfel spus, sa stapanesti arta de a fi suparat „pe cine trebuie, cat trebuie, cand trebuie si cum trebuie” (Aristotel).

Erata

Dintr-o regretabila eroare pe care redactia si-o asuma, in articolul Ilenei Popa din numarul trecut a aparut textul: „Cineva cu inteligenta emotionala ridicata poate intelege ce ne deosebeste unii de altii. El poate desprinde din comportamentul unei persoane ceea ce este specific grupului sau de apartenenta, ceea ce nu este nici universal, nici personal”.

Paragraful corect este urmatorul:

„Cineva cu inteligenta emotionala ridicata poate intelege ce ne deosebeste unii de altii. Cel cu inteligenta culturala poate desprinde din comportamentul unei persoane ceea ce este specific grupului sau de apartenenta, ceea ce nu este nici universal, nici personal”.