Despre relaţii, aşa cum nu avem curajul să o spunem

În ultimii ani, a apărut o schimbare în ceea ce priveşte interesul „oamenilor ocupaţi” faţă de împlinirea pe plan sentimental.Venind din mediul corporate, am observat că foarte mulţi oameni interesanţi din jurul meu, fie ei prieteni sau colegi, în afara unor mai mult sau mai puţin declarate dificultăţi de relaţionare la serviciu, întâmpinau greutăţi în a-şi găsi pe cineva alături de care să construiască o relaţie pe termen lung.

În acelaşi timp, opţiunile lor erau limitate. Odată cu vârstă, cercul de prieteni se restrânge;oamenii recunosc tot mai greu, pe faţă, că îşi doresc mai mult. Unii apelează la psiholog, dar nici acolo nu spun de la prima întâlnire că au venit la terapie din motivul neîmplinirii în materie de relaţii personale.

În acelaşi timp, spre deosebire de posibilităţile de a beneficia de coaching în carieră, majoritatea opţiunior de dating şi sprijin în zona de cuplu existente pe piaţă sunt limitate. Ce-ar fi să ne gândim la ambele „domenii” în acelaşi timp şi să facem un pas înainte, aşa cum am început eu, înfiinţând o agenţie de matchmaking din dorinţa de a oferi servicii personalizate pentru nevoile şi dorinţele fiecăruia dintre noi.

Câte relaţii de calitate există în momentul de faţă în viaţa ta?

Este o întrebare pe care ar trebui să ne-o punem cu voce tare. Relaţionarea în cuplu aduce echilibru şi satisfacţie, ceea ce automat se simte şi în viaţa profesională. Urmând principiul vaselor comunicante din fizică, şi reciproca este valabilă. Există, de asemenea, şi cazul persoanelor împlinite pe plan personal, care aleg să nu atingă performanţă maximă la muncă. Orice variantă este perfect acceptabilă atâta timp cât este asumată!

Dar dacă vorbim strict despre relaţiile personale, atât în viziunea femeilor, cât şi în cea a bărbaţilor, cuplul perfect înseamnă înţelegere, comunicare şi susţinere. Ceea ce ne scapă este dificultatea cu care se ajunge acolo.

În relaţionare de cele mai multe ori există lacune mari în cunoaşterea de sine şi a partenerului, în aşteptările pe care le legăm de acţiuni necomunicate, în toleranţă şi acceptare. Obişnuim să judecăm şi să oâsndim prea des, mult şi repede.

Ce poate influenţa negativ calitatea relaţiilor? Să fie oare faptul că:

• Gândim în şabloane şi tipare;
• În general, uităm că există mai multe perspective, nu doar a noastră;
• Nu dăm şanse şi judecăm rapid, precipitat;
• „Uităm”, dar nu iertăm;
• Nu comunicăm, dar aşteptăm că ceilalţi să intuiască;
• Auzim, dar nu „ascultăm”;
• Facem compromisuri în care nu credem în mod real şi aşteptăm să fim răsplătiţi pentru compromis;
• Avem reacţii de atac, înainte de a înţelege despre ce este vorba, pornim de la presupuneri şi interpretări proprii;
• Avem aşteptări de la celălalt dar uităm că şi el are aşteptările sale.

Cât investeşti în fiecare dintre ele?

A devenit un laitmotiv: "Nu am timp…să merg la sală, să ies cu prietenii, să stau cu copilul, să ies în oraş cu soţul”. Haideţi să recunoaştem că, de multe ori, efortul îndreptat către viaţă profesională este mult mai mare decât cel către relaţiile din jurul nostru. Relaţia cu partenerul de cuplu nu beneficiază de aceeaşi atenţie şi implicare şi doar atunci când ajungem în puncte de cotitură, ne luăm un timp să ne oprim şi să vedem de ce. Teoria conform căreia o viaţă echilibrată presupune atenţie distribuită echitabil între toate ariile vieţii noastre o ştim. Atunci de ce nu acţionăm?

Să fie oare pentru că este mai uşor să cerem decât să oferim, să aşteptăm decât să acţionăm, să ne mobilizăm în criză decât să prevenim? Sau e adevărat faptul că: „dacă în plan profesional ştiu ce să fac că lucrurile să se întâmple, în plan personal nu ştiu cum să abordez relaţiile, dar mai ales nu am exerciţiu pentru asta”. Suntem singuri în „şcoala relaţiilor”, influenţăm direct statusul de absolvent sau repetent, nu avem norme, ghidare, încurajare! Ne trebuie doar răbdare, perseverenţă şi deschidere!

Există oameni care pot oferi un sprijin specializat

La nivel declarativ spunem că anumite relaţii sunt importante, dar ce investim concret în ele? Prin coaching, training sau consultanţă îţi poţi dezvolta şi ameliora relaţiile la serviciu. Când vine vorba despre problemele în cuplu, acestea ar putea fi identificate uşor de fiecare dintre noi, deoarece există simptome clare ale acestora, precum: nu petrecem timp cu partenerul, tindem să prelungim timpul petrecut în alte sfere ale vieţii, activităţile realizate împreună există, însă sunt de tip : îndatorire sau sarcină; nu mai evadăm în doi, nici măcar pentru o seară la restaurant; viaţa intimă a dispărut sau nu are frecvenţă, nu am mai zâmbit şi nu am mai râs împreună de mult.

Dacă am ajuns să bifăm minimum trei simptome, e important să găsim calea de a ajunge la starea de bine care ne caracteriza atunci când ne-am cunoscut. Orice variantă e bună, câtă vreme reţinem că: într-o relaţie, responsabilitatea e împărţită, şi dacă ea nu merge nu există vinovat şi victimă.

Iată de ce susţin că toţi cei care au meserii „ale sufletului” – psihologi, coach-i, profesori, îndrumători – pot trage un semnal de alarmă în legătură cu faptul că relaţia sau lipsa relaţiei de cuplu afectează viaţă socială sau viaţă profesională.La rândul ei, o agenţie de matchmaking poate asista o persoană să conştientizeze: experienţa sa de viaţă, convingerile sale, valorile şi judecăţile cu plusuri şi minusuri; ceea ce ar putea schimba la ea însăşi, şi mai ales, perspectiva asupra sinelui; clarificarea obiectivelor de viaţă, a planului existenţei, a misiunii sale în viaţă. Experienţa mea spune că relaţiile de cuplu şi cele de busines s-ar putea aşeza astfel pe noi temelii.

Oana Totora este primul Personal Matchmaker&Heart-hunter din România, fondator al agenției Umbrella For Two.