Despre protestatarii din Bucuresti: între oameni „necăjiţi” şi huligani

Mândria părea că provine din ideea că tocmai se întorceau de undeva, că erau importanţi şi că făcuseră ceva care contează. Fiind recalcitranţi, nu am îndrăznit să le pun întrebări, să vad cu ce se ocupă şi de ce sunt nemulţumiţi, însă erau îmbrăcaţi normal, de condiţie socială medie.Nemulţumirile lor erau legate în special de “Băsescu”, dar nu i-am auzit discutând coerent vreo problemă şi nici nu au rostit cuvinte precum lege, sănătate sau politică. Păreau doar nemulţumiţi şi puşi pe harţă, iar motivele erau în mod sigur multiple.

“Protestatarii sunt oameni care au acumulat foarte multe frustrări, care au ajuns, cel puţin majoritatea dintre ei, la o limită a suportabilităţii,” crede sociologul Alfred Bulai. “Lor li se mai adaugă tineri care sunt dispuşi să participe la manifestaţii de protest, care sunt deschişi la orice manifestare pe teme civice. Că printre ei există şi tineri care sunt obişnuiţi cu stadioanele şi manifestările violente, este posibil, dar asta se întâmplă în orice societate. La orice protest de masă din Occident vom găsi şi asemenea persoane, care, desigur, trebuie izolate.Dar acestea sunt excepţii.” Conform sociologului, protestatarii au două profile distincte. Unul este grosul participanţilor, care protestează civilizat, dar care sunt supăraţi şi pot reacţiona dacă sunt provocaţi, şi categoria celor care se duc la proteste cu ideea de a vandaliza şi de a profita infracţional de pe urma acestor evenimente.

“Oamenii sunt mai debusolaţi. Credeţi că e uşor într-o lume în criză, în care se găsesc tot mai puţine locuri de muncă – nu vă gândiţi numai la Bucureşti, ci la întreaga ţară. Nu este un spaţiu al oportunităţilor, ci un spaţiu al creşterii insatisfacţiilor şi frustrărilor,” explică domnul Bulai. “Este un semnal politic, pentru că dialogul social nu trebuie să fie între jandarmi şi protestatari, ci între forţele politice care trebuie să negocieze stabilitatea. Un jandarm nu poate să facă decât ce i se ordonă, iar protestatarul îşi face partea lui.

Din punctul de vedere al economistului Ilie Şerbănescu, protestatarii sunt “oameni necăjiţi, dincolo de cei veniţi din galeriile de fotbal, care au un istoric cu jandarmii. Ei (n.r. protestatarii) nu fac politică internaţională, ci îi interesează dacă au salarii mai mici. De poveştile astea globale se ocupă politicienii şi analiştii. Nu trebuie să avem pretenţii de la demonstranţi,” a răspuns economistul pentru Cariere.

În luna august a anului trecut, Londra a fost gazda unor proteste violente în care multe autoturisme au fost incendiate şi multe magazine au fost vandalizate şi jefuite. Chiar şi în cele mai avansate societăţi ale lumii există oameni nemulţumiţi, dispuşi să distrugă şi să profite de conjunctura protestului. Cât timp exista probleme sociale şi economice, există oameni nemulţumiţi. Şi cât timp vor fi ocazii de a încălca legea, vor exista şi oameni care să o încalce.

Potrivit statisticii europene, România se plasează în jumătatea statelor UE cu cel mai mic şomaj. La sfărşitul lunii decembrie 2011, rata şomajului a fost de 5,12 % la nivel naţional, mai mare cu 0,06 pp decât cea din luna noiembrie a anului 2011 şi mai mică cu 1,75 pp decât cea din luna decembrie a anului 2010, potrivit ANOFM. Dar aceştia sunt oamenii care primesc ajutorul de şomaj, nu toţi oamenii care nu au un loc de muncă şi sunt nemulţumiţi. Totuşi, veniturile unei familii au crescut în medie cu 7,7% în al treilea trimestru din anul 2011 faţă de acelaşi trimestru în anul 2010, dar cheltuielile cu educaţia reprezintă doar 0,4% din totalul cheltuielilor unei gospodării. Veniturile şi cheltuielile gospodăriilor au rămas relativ constante în al treilea trimestru din anul 2011 faţă de trimestrul precedent, conform ultimelor date oficiale publicate de către INS. Peste 90% din veniturile unei gospodării au fost folosite pentru cheltuieli. Practic, o familie a economisit lunar 235 lei în al treilea trimestru din 2011, potrivit datelor guvernamentale.