De ce sunt românii codași la reciclarea becurilor. Are legătură cu natalitatea

Autoritățile ignoră, populația e neinformată și dezinteresată, unii producători plătesc dar nu se știe dacă banii ajung neapărat în programe de colectare selectivă iar la final mercurul din becuri ajunge tot în sol.

De bună voie și uneori siliți de Garda de Mediu autoritățile colectează becurile

„Au fost situații în care, după ani de sunat și vizitat diverși generatori mari de deșeuri care nu aveau niciodată becuri arse de predat, ne-am trezit că ne căutau ei disperați, pentru că aveau control de la Garda de Mediu care îi întreba cum de ei nu au înlocuit niciodată lămpi arse, în ditamai clădirea în care funcționau. Așa că ne rugau să le trimitem repede un colector autorizat, că au deșeuri de predat și vor hârtia prin care să le dovedească inspectorilor de la Gardă că au colectat selectiv și ne-au dat nouă deșeuri. Când trimiteam colectorul din zona respectivă, acesta ne spunea că a preluat o cutie plină cu becuri noi. Cel mai probabil, nu aveau deșeuri strânse, pentru că le aruncau, și când s-au trezit cu controlul, au cumpărat produse noi și ni le-au dat ca deșeuri, ca să nu ia amendă” povestește Roxana Șunică, directorul de marketing al asociației. Pentru că se pare, costul becurilor era mai mic decât al amenzii pe care ar fi putut să o încaseze.

Există în instituții publice și situații tipic românești pentru care orice copywriter ar fi invidios. De pildă, „La noi nu se înlocuiesc becurile arse din comună, pentru că domnul primar vrea să încurajeze natalitatea” ar fi fost răspunsul unui primar dintr-o comună.

Din 2007 și până în prezent, au fost gestionate peste 3.650 de tone deșeuri. Dacă toate acestea ar fi depozitate împreună, s-ar putea construi echivalentul a 10 blocuri de câte 4 etaje. Toate aceste echipamente nefuncționale, cele mai multe dintre ele cu conținut periculos de mercur, au fost colectate din întreaga țară și, ulterior, reciclate pentru a se evita ca materiale periculoase să ajungă în sol. În România se reciclează în medie sub 19% din corpurile de iluminat, în condiţiile în care ţinta pentru acest an este de 45% din totalul echipamentelor de iluminat vândute. Într-un clasament european țara noastră se situează, cum altfel, la coada clasamentului.

„Când Recolamp (n.r. acum 10 ani) şi-a început activitatea, deșeurile de lămpi și tuburi fluorescente ajungeau invariabil la gropile de gunoi din România (…) Da, sunt încă multe aspecte operaționale și legislative de îmbunătățit. România este destul de departe de ținta minimă de 45%, există riscul declanșării unei proceduri de infringement care s-ar traduce prin penalități mari ce vor trebui plătite tot de cetățeni. Dar, dincolo de aceste informații mai puțin optimiste, la aniversarea Recolamp aș vrea să subliniez evoluția și faptul că dacă în 2007 am pornit de la zero becuri sau tuburi colectate, zece ani mai târziu numărăm peste 15,5 milioane de bucăți de echipamente de iluminat reciclate”, a precizat Béla Kovács,.director Recolamp

Infrastructura de colectare

Orice generator de deșeuri din România poate solicita containere personalizate și poate beneficia de infrastructura de colectare pe care Recolamp a dezvoltat-o. Colaborarea este gratuită, organizația asigurând preluarea deșeurilor de la cantitatea minimă de 20 de kilograme sau 100 de bucăți de becuri și/sau tuburi fluorescente și pentru minim 50 de kilograme, în cazul corpurilor de iluminat.

Asociatia Recolamp a fost fondată acum 10 ani de companiile Osram şi Phillips.