De ce mentalitatea românilor dăunează grav sănătății
Aceste studii au fost prezentate, la sfârșitul săptămânii trecute, în cadrul conferinței de promovare și de informare a proiectului STEP2SUCCESS – „Promovarea egalității de șanse a femeilor pe piața muncii” din regiunea București-Ilfov, proiect implementat CNIPMMR în parteneriat cu Marketscope.
Stereotipuri: „Femeia trebuie să se ocupe de gospodărie” vs. „Femeia poate munci, dar numai în anumite domenii”
În cei 25 de ani care au trecut de la momentul 1989, România a trecut de la stereotipuri de genul „Femeia trebuie să se ocupe de gospodărie” (care încă se mai regăsesc în anumite zone din România, în special în cele rurale), la stereotipuri „noi”, de genul „Femeia poate munci, dar numai în anumite domenii”.
Citește și Vocea vinului românesc, școlită în Italia
Concret, înainte femeia trebuia să stea acasă și să aibă grijă de copii și de gospodărie, iar bărbatul trebuia să aducă bani în gospodărie, în timp ce acum există în mentalul colectiv anumite domenii în care ar trebui să activeze femeile și anumite domenii în care ar trebui să activeze bărbații.
Stereotipuri legate de rolurile asociate femeilor și bărbaților:
– Nu au timp să se ocupe și de familie și de job;
– Trebuie să se ocupe de activități casnice și, chiar dacă lucrează, ele pot/trebuie să se ocupe de casă și de familie, deci pot fi concediate mai ușor;
– Preconcepții pe motive religioase (exemplu: femeia e inferioară bărbatului);
– Bărbații trebuie să fie la conducere, iar femeile să ocupe funcții de execuție.
Stereotipuri legate de personalitate:
– Femeile sunt lingușitoare, bărfitoare, parșive, viclene, duplicitare, au obiective ascunse;
– Femeile au potențialul să creeze tensiuni la locul de muncă, în special într-un domeniu predominant masculin;
– Femeile sunt iraționale și capricioase, supuse mofturilor și toanelor și sunt superificiale;
– Femeile sunt ușor influențabile;
– Femeile au mai puțină încredere în ele;
– Femeile nu au tăria de a fi lideri;
– Femeile nu au inițiativă;
– Femeile sunt mai complexate;
– Femeile sunt mai preocupate de proriile interese.
Stereotipuri în raport cu locul de muncă:
– Femeile nu sunt foarte preocupate de job, nu prea își dau interesul la locul de muncă;
– Femeile își schimbă locul de muncă mai desc decât bărbații;
– Femeile trebuie să fie frumoase pentru a se putea angaja sau ele sunt angajate sau promovate pentru alte considerente decât cele reale;
– Femeile tinere sunt preferate/aceeptate mai ușor;
– Femeile preferă să-și ia concediu de maternitate în loc să muncească;
– Femeile iau decizii pe considerente emoționale și nu pot fi obiective.
Forme ale discriminării
Vârsta a fost forma de discriminare cea mai frecvent menționată de respondenți în toate studiile efectuate în cadrul proiectului STEP2SUCCESS și mulți dintre aceștia consideră că s-a accentuat în ultimii ani.
Alte cauze ale discriminării pe piața muncii din țara noastră sunt aspectul fizic, religia, afilierea politică, mediul de reședință (rural vs. urban), clasa socială, nepotismul (sau „pilele”) și mobbingul/bullying. Despre acestea, Răzvan Nicolae, Responsabi proiect Marketscope, a declarat că sunt niște forme de discriminare intrate recent pe piața muncii din România.
Astfel, 41% dintre respondenți au răspuns că cea mai des întâlnită formă de discriminare de pe piața muncii din România este vârsta, urmată de gen (13%), de etnie (11%), de handicap (10%), de categorie socială (6%), de religie (3%), de naționalitate (2%) și de alte forme de discriminare (4%).
Citește și Antreprenoriatul la feminin: nişat și intuitiv
Exemplul ce mai comun prin care angajatorii fac discriminări de vârstă sunt acele mesaje de angajare potrivit cărora caută „tineri dinamici dornici de afirmare”. De fapt, aceste mesaje ascund un alt mesaj: salariile sunt mici!
Există și aspecte pozitive ale discriminării pe piața muncii din România: diferențele salariale mici dintre bărbați și femei, un procent mare de femei aflate în funcții de conducere și un mediu de afaceri care oferă șanse egale atât bărbaților, cât și femeilor.
În ceea ce privește segregarea de gen pe piața muncii din România în raport cu cea din Uniunea Europeană, țara noastră este sub media europeană. Rata de ocupare a locurilor de muncă din România, pe sexe, arată că bărbații ocupă 67% (69% în UE) din locurile de muncă, în timp ce femeile 53% (59% în UE).
Cauzele discriminării: Mentalitatea, influența societății și educația
Este de menționat că 38% dintre cei chestionați au răspuns cu „Nu știu/Nu răspund” la întrebarea legată de cauzele discriminării pe piața muncii din țara noastră. Un procent de 16% au răspuns că mentalitatea, 12% – influența societății, 10% – educația, 7% – lipsa locurilor de muncă, 3% – vârsta, 2% – corupția și 12% altele.
De ce mentalitatea și educația sunt printre cele mai importante motive ale discriminării? „Copiii vor urma în viitor același model pe care l-au observat la părinții lor. Școala și mass-media au o mare contribuție la formarea unor concepții – pozitive sau negative – privind rolul și locul femeii pe piața muncii”, potrivit studiilor.
Și influența societății este o cauză reală a discriminării pentru că, nu de puține ori, am auzit în familie expresiile „Așa se face” sau „Acestea sunt obiceiurile”. Influența societății înseamnă influența pe care o are mass-media, dar și exemplele sau modelele de conduită prezente sau nu într-o societate.
Citește și Amalia Năstase la superlativ – aşa cum nu aţi mai văzut-o
În ceea ce privește lipsa locurilor de muncă, acest fenomen, cauzat în parte și din cauza crizei economice, descurajează mai multe femei să își caute un loc de muncă, uneori acestea renunțând complet să mai încerce să se angajeze.
Alte cauze ale discriminării de gen pe piața muncii din România sunt sărăcia, care îi împiedică pe indivizi să aibă acces la informație, educație și la noutate și îi obligă să trăiască cu mentalitatea din trecut, misoginismul, dar și îngâmfarea/egoul angajaților.
Violența în familie, care limitează încrederea în sine a femeilor, nesiguranța femeilor în forțele proprii, nerespectarea legislației în vigoare, impactul mass-media, corupția și perioada de sarcină a angajatelor ca dezavantaj pentru angajator conduc la discriminarea de gen.
Se fac, totuși, progrese
Speakerii prezenți la eveniment au fost Răzvan Nicolae – Responsabil proiect Marketscope, Daniel Urîtu – Consultant implementare, Lavinia Mirabela Jianu – Manager de proiect, Mircea Enache – recriter la iQuest Group, Liliana Pagu – președintele Asociației Femeilor din Romania, și Marian Gherghescu – Consultant management Marketscope.
Toți speakerii au subliniat că, deși discriminarea femeilor pe piața muncii există, se fac progrese. În special, de către ONG-uri și mai puțin de către autorități, care „se mișcă” mai degrabă datorită legislației europene, pe care România, ca țară membră, trebuie să o respecte și la care trebuie să se alinieze.
Citește și „Cariera mea e dovada că în România există egalitate de şanse şi gen”
Mircea Enache, recruiter la iQuest Group, a povestit că se ocupă de recutarea în domeniul IT și că, în lumea tehnologiei, datorită companiilor americane prezente în România care au venit cu politici de egalitate a șanselor pentru femei și pentru bărbați, o femeie are aceleași șanse de angajare ca un bărbat. „Contează ce știe să facă, ce performanțe are și cât de dispusă este să învețe lucruri noi”, a subliniat Mircea Enache.
La rândul ei, Liliana Pagu, președintele Asociației Femeilor din Romania, a atras atenția asupra nevoii unui parteneriat între femei și bărbați. „Avem foarte mare nevoie de acest parteneriat. Trebuie să schimbăm o mentalitate care are rădăcini foarte puternice, iar asta se face prin educație”, a subliniat Liliana Pagu.
Proiectul STEP2SUCCESS – „Promovarea egalității de șanse a femeilor pe piața muncii” este cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, are un buget total de 7.952.140,52 de lei și vizează susţinerea şi îmbunătăţirea accesului şi participării femeilor pe piaţa muncii prin promovarea egalităţii de şanse şi de gen în patru regiuni de dezvoltare – Bucureşti-Ilfov, Centru, Nord Est şi Sud.