Dan Burlacu, un manager de nota zece al situațiilor de urgență

Dan Burlacu a absolvit anul trecut Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, secția de pompieri. Ajunsese aici din pură întâmplare. Auzise despre „Facultatea de Pompieri” în autobuz, de la un călător.

„Încă din liceu am căutat o meserie, o profesie, prin care să fac bine lumii în care trăim și celor din jur”, îmi povestește acesta.

În clasa a 12-a luase hotărârea de a urma Academia de Tehnică Militară. Îi plăceau ingineria, dar și armata, fiind un patriot convins. Nu îi era însă confortabil gândul că ar putea fi detașat ulterior într-o altă țară și nici faptul că meseria sa ar putea fi folosită ca o unealtă, în detrimentul păcii. Povestind despre asta unui prieten, în autobuz, a fost întrerupt de un alt călător care i-a spus că există o facultate de pompieri.

„Am ajuns acasă, am cercetat puțin despre ea și am luat hotărârea de a da admiterea acolo. Am dat probe la matematică, fizică, sport, am avut probe medicale, dar și psihologice. Nu au fost deloc ușoare. Proba sportivă a necesitat o pregătire susținută, iar cea psihologică, după ce că era în contra-timp, s-a desfășurat într-o sală cu scaune cu măsuțe rabatabile, care ne jucau feste. Le-am luat însă pe toate și am intrat cu zece”, precizează Dan.

„Visam să salvez bebeluși în flăcări de sub autobuze în viteză. Dar am ajuns ofițer la I.G.S.U.”

Cu un umor „pompieristic”, Dan îmi povestește că atunci când s-a înscris la Academie, avea vise „eroice”. Ulterior, a aflat că pentru a lupta cu flăcările trebuia să urmeze o altă școală, de unde ajungea subofițer. „Ofițerii, cum sunt și eu, sunt cei care lucrează opt ore și care asigură permanența postului de lucru de la domiciliu. La incendiile mari, subofițerii nu pleacă fără noi. Subofițerii însă, sunt cei care lucrează în ture de 24 de ore cu 48 de ore și se luptă, efectiv, cu flăcările. Abia în facultate am aflat asta, însă nu îmi pare rău pentru alegerea făcută. Îmi pare rău doar pentru lipsa de informații cu care m-am confruntat și se confruntă și alții.”

Perspectivele de aici l-au făcut să rămână. „De la I.G.S.U., din postul meu, am posibilitatea de a ajuta uneori mai mult decât dacă aș fi în mijlocul acțiunii.”

„Dacă ești mort, nu mai poți salva pe nimeni”
Valorile profesionale de nelipsit din uniforma pompierilor sunt curajul, căci trebuie să îți pui viața mai prejos decât a altuia. Să nu te gândești la viața ta. Pompierii sunt pasionați, altfel piedicile întâlnite în viața profesională ori remunerația, alteori, i-ar îndepărta de flăcări. Nu în ultimul rând, pompierii sunt adevărați camarazi pentru ceilalți colegi de breaslă. „În momentul în care mergi la o intervenție, viețile tuturor colegilor depind unele de altele. Trebuie să ai încredere în cel de lângă tine, întrucât îți lași viața în mâinile lui. Trebuie să fii tot timpul conștient că orice acțiune a ta afectează viețile celor din jur”, îmi spune Burlacu.

„Dezorganizare organizată”

„Ne-am asumat un rol de moașă comunală. Dar ne place și ni se potrivește. Dacă o pisică a rămas blocată undeva, mergem să o salvăm. Dacă o mamă nu își poate duce copilul la spital, îl ducem noi. Dacă sunt inundații, ne ducem. De multe ori, ne-am descurcat la fața locului, cu ce am avut la îndemână, într-un mod oportunist. Asumându-ne toate astea, populația are încredere în noi. Statistic vorbind, 87% din populație are încredere în pompierul român.
Ceea ce pare de multe ori dezorganizat, arată așa doar din exterior. Din interior, din perspectiva noastră, lucrurile se desfășoară astfel: coordonarea de la locul intervenției se face prin stație. Totul, la nivel județean. Atunci când situația o cere și este implicat mai mult de un județ, coordonarea se face direct de la noi, de la I.G.S.U., unde lucrurile au o perspectivă de sus, de ansamblu. Problema noastră este că uneori poate nu știm să spunem ce facem bine, nu știm să comunicăm”, spune Burlacu.

O zi de lucru prin ochii tânărului ofițer

Odată ce ajunge la birou, primește un teritoriu de intervenție al Inspectoratului din țară, cât și zonele de risc. Alături de această hartă, ofițerul primește și planurile de intervenție ale județelor din jurul zonei respective. Acestea se actualizează zilnic și, pe lângă asta, întotdeauna se aduc îmbunătățiri.

„La început m-am simțit mai puțin valoros decât sunt cei care acționează pe teren. Ulterior, mi-am dat seama că perspectiva de ansamblu pe care o am în cazul unor situații de urgență îmi dă ocazia de a ajuta mai mult, chiar dacă nu sunt în mijlocul acțiunii. I.G.S.U. este o instituție indispensabilă societății și mă bucur să fac parte din ea”.

Pe lângă managementul situațiilor de urgență, Dan Burlacu face parte din două grupe de lucru, una dintre ele fiind vitală pentru instituție: Strategia de Dezvoltare a I.G.S.U. pe 2016 – 2025. „Ne propunem să armonizăm legislația și să dezvoltăm instituția în următorii zece ani”. Pentru a putea ajuta mai mult, va participa la două misiuni externe, una în Germania, despre evacuarea populației și utilizarea mijloacelor aeriene în acest scop, și alta în Turcia, unde se va pune la curent cu ultimele noutăți în ceea ce privește tehnica de intervenție.

Spirit tânăr și energic, Dan este motivat și de colegii săi care l-au primit cu brațele deschise.

„V-am spus că la început am fost ușor dezamăgit că nu mă voi afla în mijlocul flăcărilor.
Mulțumită colegilor, care m-au învățat și m-au susținut, am înțeles cât de importantă este energia mea aici, la nivel managerial. Nu știu și nici nu vreau să știu cum ar fi fost dacă aș fi întâlnit persoane care nu au disponibilitatea de a-i învăța pe alții și, mai ales, deschidere față de tinerețe și de un alt mod de gândire.”

Primele schimbări din Strategia 2016 – 2025

Pentru a le da cetățenilor posibilitatea de a se implica în rezolvarea situațiilor de urgență, nu doar sesizarea lor, I.G.S.U., în parteneriat cu cei de la SMURD, pregătesc un program de voluntariat, la pompieri. Încă nu se știe data la care va începe, deoarece este nevoie de multă infrastructură pentru voluntari. Au norocul că, apropo de „camaderia pompierilor”, colegii din Elveția și cei din Franța îi ajută cu echipament ori de câte ori se ivește ocazia. Interlocutorul meu mă asigură însă că peste puțin timp vom auzi despre primii voluntari ai serviciului de pompieri care au făcut un bine celor din jur.
„M-aș implica și eu ca voluntar, însă nu se poate. Cu siguranță însă, voi coordona acțiunile lor”, îmi spune Burlacu.

Cum au ajuns pompierii să dea jos pisici din copaci

Cu toții am văzut cel puțin o dată la T.V. cum o echipă de pompieri salvează un animal și ne-am întrebat cum de fac ei asta. Ei bine, interlocutorul meu mi-a povestit că acest atribut le-a fost asumat prin legislație, care spunea odinioară că „pompierii sunt responsabili cu salvarea vieții”.

Ulterior, paragraful a fost modificat în „pompierii sunt responsabili cu rezolvarea situațiilor de urgență. Acestea pot fi cele în care este pusă în pericol viața persoanei, bunurile, proprietatea și mediul înconjurător”.

„Salvarea vieților de orice fel poate fi văzută nu doar ca faptă umanitară. Gândiți-vă ce s-ar întâmpla dacă noi nu am interveni și ar face-o un cetățean fără pregătire și fără mijloace. S-ar crea o altă situație de urgență care ne-ar fi atribuită”.

Burlacu mi-a relatat o acțiune recentă la care colegii săi au luat parte. „Câțiva trecători au sunat la 112 pentru că au auzit un miorlăit venit din zona unui magazin. Colegii care erau de serviciu în ziua respectivă s-au deplasat la locul cu pricina și au găsit, pe acoperiș, o pisică cu pui. Le-au recuperat, au plecat, dar au fost sunați iarăși. Întorși la locul cu pricina, au descoperit că miorlăitul se auzea din subsol, de pe o conductă care aduna apa pluvială. Au scos pisica afară ajutându-se de un furtun și, la câteva minute după, a început să plouă. Imaginați-vă care era deznodământul dacă pisica rămânea pe conducta respectivă”.

Prin furtunul extintoarelor nu curge însă „lapte și miere”, ci adrenalina responsabilității vieții celor din jur

Cu toate că este destul de nou în branșă, Burlacu nu a fost scutit de momente în care a resimțit emoțiile situațiilor de urgență, așa cum sunt ele definite.

„Mai știți explozia de la fabrica de pâine de la Brașov? Cea care a avut loc la puțin timp după o altă tragedie care a marcat societatea românească. Eram de serviciu, în Centrul Operațional Național și m-am asigurat de transmiterea ordinelor venite de la șeful centrului, către județele care se ocupau de intervenție. A fost o zi de lucru stresantă, deoarece presiunea, în vederea organizării unei acțiuni perfecte, a fost foarte mare”.

Deschideți ochii și fiți parte din soluție, nu din problemă

Tânărul ofițer își dorește ca oamenii, civilii, să fie mai responsabili, să deschidă ochii. Astfel, ar evita să facă parte din urgență, iar munca pompierilor ar fi mai ușoară. „Dacă aveți ocazia, urmați niște cursuri de prim ajutor. Sunt deosebit de folositoare și de importante. Ele dau ocazia oricui de a deveni parte din soluție, salvator. Mă bucur să văd că ultimele «cutremure» din societatea românească au schimbat percepția populației asupra prevenirii situațiilor de urgență. Oamenii au început să conștientizeze faptul că pot preveni chiar ei unele situații. S-au înmulțit sesizările cetățenilor. Au devenit mai atenți asupra locurilor pe care le frecventează.”

„Nu îmi place să ne facem că facem”, este una dintre devizele lui Dan, împătimit de tot ceea ce înseamnă mișcare, în timpul liber. Dacă tot vorbim despre viața personală, trebuie să știți că din vară vor fi trei: el – managerul situațiilor de urgență, femeia iubită cu care se va căsători – viitor medic și dorința amândurora de a face bine celor din jur.