Cum să-ţi construieşti o carieră cu adevărat semnificativă

Ce spun experţii

Din nefericire, noi nu ştim – în marea noastră majoritate – cum să luăm acele decizii, legate de job, care să ducă în cele din urmă la acel sentiment de satisfacţie şi împlinire pe care ne dorim atât de mult să-l obţinem de la jobul nostru. Nathaniel Koloc, CEO-UL firmei ReWork, care oferă servicii de recrutare pentru companii, spune că se întâmplă aşa din cauză că, de fapt, nimeni nu ne învaţă vreodată cu adevărat cum să facem acest lucru.

„Foarte puţini părinţi, învăţători şi mentori ne îndeamnă să ne gândim la asta şi ne dau modelele mentale pe care să le folosim”, spune el. „De obicei, ajungem doar să gustăm un pic, cam în jurul vârstei de 20 de ani, din ceea ce înseamnă o muncă semnificativă sau cu o menire mai înaltă”, adaugă Koloc. Drept urmare, alegem adesea joburi din motive greşite, spune Karen Dillon, co-autoarea cărţii “How Will You Measure Your Life”, adăugând că, atunci când alegem un job, „ne uităm la lucrurile de care să putem fi mândri când discutăm la un cocktail sau la lucrurile care dau bine în CV”. Dar acestea sunt rareori lucrurile care se traduc în satisfacţia pe care ar trebui să ne-o aducă jobul şi cariera noastră.

Iată principiile pe care le poţi urma pentru a găsi o carieră – şi un job specific – care să nu fie doar plăcută, ci pe care să o îndrăgeşti cu pasiune.

Află ce înseamnă pentru tine „semnificativ” sau „cu o menire mai înaltă”. Sunt respectat de către colegii mei? Sunt provocat să îmi depăşesc limitele? Mă dezvolt mereu? Cred oare în misiunea mea sau a companiei? „Acestea sunt lucrurile care vor face diferenţa dintre starea în care jobul tău ţi se pare OK şi cea în care eşti cu adevărat împlinit şi fericit”, spune Dillon.

Dar „semnificativ” înseamnă altceva pentru fiecare persoană. Koloc identifică patru categorii pe care ar trebui să le iei în considerare:

1. Moştenirea pe care vrei să o laşi în urma ta.

Gândeşte-te la rezultatele concrete ale muncii tale. Ce anume vrei să realizezi? Da, s-ar putea să petreci o mare parte din ziua ta de lucru răspunzând la emailuri sau participând la şedinţe – majoritatea joburilor implică, măcar într-o mică măsură, asemenea activităţi – dar ce dovezi care îţi arată că ai realizat ceva vrei să obţii de la munca ta? Aceasta este adesea, o chestiune legată de cât de aproape vrei să fii de „prima linie a frontului”, în care interacţionezi direct cu clienţii şi vezi direct rezultatele muncii tale.

2. Măiestria de care dai dovadă şi pasiunea pentru ceea ce faci.

Acestea sunt punctele forte pe care vrei să le îmbunătăţeşti. Secretul stă în faptul că îţi foloseşti aceste puncte forte într-un mod care să te facă să te simţi răsplătit şi încântat de rezultate. „Faptul că eşti bun la un lucru pe care nu-ţi place să-l faci nu contează”, spune Koloc, adăugând: „trebuie să fie ceva pe care îţi place foarte mult să-l faci”.

3. Libertatea pe care ţi-o doreşti.

Aici este vorba despre salariu, beneficii şi despre flexibilitatea de care ai nevoie ca să duci viaţa pe care ţi-o doreşti. Pentru unii oameni, asta ar putea să însemne un salariu mare, care le permite să plece în vacanţă în nişte locuri exotice. Pentru alţii, ar putea să fie libertatea de a munci atunci şi acolo unde aleg ei. Trebuie să ştii care este stilul de viaţă pe care ţi-l doreşti şi să te întrebi dacă jobul tău te ajută cu adevărat să duci un asemenea stil de viaţă.

4. Alinierea cu valorile tale.

Această ultimă categorie include cultura şi valorile din locul în care munceşti. Nu este acelaşi lucru cu misiunea, avertizează Koloc, ci este vorba despre altceva: dacă simţi ca locul tău este acolo sau că „eşti unde trebuie să fii”. Care sunt credinţele şi priorităţile companiei şi ale oamenilor cu care lucrezi? Cum se tratează oamenii unii pe ceilalţi în compania ta?. „Este important să îţi facă plăcere să petreci timp cu colegii tăi şi cu managerul tău”, spune Dillon.

Dillon sugerează să faci o listă cu toate lucrurile pe care le preţuieşti si apoi să le aranjezi în ordinea importanţei lor, pe priorităţi. Lista aceasta te va ajuta, în sensul că te vei ghida după ea când iei decizii, şi este, de asemenea, un instrument pe care îl poţi folosi ca să evaluezi nişte oportunităţi specifice care îţi apar în cale, precum un nou proiect care ţi se oferă în timp ce îţi îndeplineşti rolul actual, un job la o altă companie sau un nou traseu pe care ai putea să-l urmezi în cariera ta.

Formulează nişte ipoteze.

Dacă nu eşti sigur ce anume contează cel mai mult pentru tine, gândeşte-le la toate experienţele prin care treci într-o zi sau într-o săptămână de lucru. Întreabă-te: ce anume m-a făcut să fiu cel mai fericit? Ce mi s-a părut a fi lucrul cel mai frustrant? Apoi, sugerează Koloc, vino cu câteva ipoteze despre care anume este lucrul cel mai important şi mai semnificativ pentru tine.

Desfăşoară nişte experimente.

Odată ce ţi-ai stabilit în mod clar ipotezele, e vremea să le testezi. Şi există o mare varietate de moduri în care poţi face lucrul acesta. Mai întâi poţi să încerci şi să testezi lucrurile în interiorul jobului existent. Dacă nu poţi face experimente în limitele impuse de jobul tău, uită-te în afara organizaţiei în care lucrezi, ca să găseşti organizaţii în care poţi lucra ca voluntar. Cea de-a treia cale prin care poţi să-ţi testezi ipotezele este cea prin care porţi conversaţii. Găseşte oameni care fac ceea ce crezi că vrei şi tu să faci şi pune-le o grămadă de întrebări. Ascultă cu atenţie şi cu discernământ, astfel încât să nu auzi numai ceea ce vrei să auzi.

Formează-ţi „un consiliu director” personal. Nu porni singur.

Lucrează cu alţii ca să poţi face o inspecţie rapidă a ipotezelor tale şi să treci prin toţi paşii pregătitori, apoi împărtăşeşte-le rezultatele experimentelor tale. Invită-i pe patru sau cinci oameni să servească drept directori informali în consiliul tău director. Ai putea să le spui: „fac ceva muncă de explorare ca să aflu ce anume îmi doresc de la munca mea şi m-aş bucura mult să vorbesc cu tine, din când în când, ca să îmi oferi feedback cu privire la direcţia în care vreau să mă îndrept”. Include orice persoane pe care le consideri a fi nişte veritabili mentori şi orice colegi de serviciu în care ai încredere. Iar dacă managerul tău este receptiv, include-l şi pe el sau pe ea. Contactează-i regulat pe membrii acestui consiliu, ca să-i ţii la curent cu ceea ce gândeşti şi să-i întrebi ce părere au şi ce sugestii pot să-ţi facă.

Gândeşte pe termen lung.

Munca aceasta nu ar trebui să fie pusă doar în serviciul obţinerii următorului tău job. „Munca prin care îţi concepi traseul pe care vrei să-l urmezi în carieră este diferită de cea prin care îţi stabileşti şi aplici o strategie de căutare a unui job”, spune Koloc, iar întrebarea pe care ar trebui să ţi-o pui nu este: „ce fel de job vreau?”, ci: „oare ce fel de viaţă îmi doresc?”. Gândeşte-te la „locul” în care vrei să fii în cinci, zece, douăzeci de ani. Decide ce îţi doreşti în jobul actual sau următorul numai în contextul scopurilor mai largi şi pe termen mai lung pe care le urmăreşti în cariera ta.

Ce să faci când eşti deja „adâncit” într-o carieră.

Până şi profesioniştii aflaţi la mijlocul carierei lor pot să facă nişte schimbări mari. Important este să nu te simţi blocat. „S-ar putea să te simţi «încuiat» într-un job, un salariu mare sau un titlu înalt, din cauză că ai mai multe responsabilităţi – precum o ipotecă sau responsabilităţile pe care le ai faţă de copiii tăi – şi, bineînţeles, s-ar putea să fii nevoit să-ţi asumi mai puţine riscuri decât ţi-ai dori, dar nu vrei să fii nevoit să te mulţumeşti cu un job sau o carieră care nu îţi plac şi care nu te fac fericit”, spune Dillon.

Creează o „centură de siguranţă” pentru finanţele tale şi pune-te pe serios pe treabă. Banii reprezintă unul dintre principalele motive pe care oamenii le avansează pentru a justifica faptul că rămân într-un job sau carieră care nu le place. „Ia măsuri ca să-ţi oferi o «pernă de siguranţă» financiară şi un pic de libertate psihologică”, spune Dillon. Fă-ţi un buget, mută-te într-o casă mai mică, vinde una dintre cele două maşini ale familiei şi rămâi cu una, fii mai disciplinat în privinţa banilor pe care ar trebui să-i pui deoparte şi construieşte-ţi astfel o rezervă de bani pentru „zile negre”. Faptul că ai un „amortizor pentru eventualele şocuri financiare” va creşte probabilitatea ca, atunci când găseşti ceva care să fie semnificativ pentru tine, să poţi trece la acţiune.

Fă-ţi timp ca să reflectezi. Programează-ţi în calendar un interval de timp în care să reflectezi asupra carierei tale. Chiar dacă este doar o oră rezervată odată la fiecare două săptămâni, vei face oricum un progres.

Principii de ţinut minte

Fă asta:

· Fă o listă cu priorităţi, care să conţină toate lucrurile ce definesc cum ar arăta pentru tine o carieră care să aibă o semnificaţie şi să-ţi ofere împlinire.
· Invită patru sau cinci oameni să îndeplinească rolul de echipă de consilieri, pe măsură ce explorezi lucrurile pe care ţi le doreşti.
· Fă experimente cu diferitele elemente ale unui job pe care ţi-l doreşti – fie în jobul actual, fie în afara jobului tău, fie discutând cu oamenii care au chiar acest job.

Nu face asta:

· Nu-ţi concentra atenţia şi eforturile doar pe următorul tău rol – gândeşte-te la ceea ce-ţi doreşti de la munca ta pe termen lung.
· Nu permite ca „scena” pe care desfăşoară cariera ta actuală să te împiedice să faci schimbări – chiar şi oamenii care sunt foarte avansaţi şi „adânciţi” într-o anumită carieră pot face schimbări.
· Nu-ţi neglija finanţele – altfel, atunci când vei dori să faci o schimbare, nu te vei simţi în stare să faci acel pas din cauza situaţiei tale financiare.

(Amy Gallo este editor colaborator la Harvard Business Review).