Cum să te împrietenești cu networkingul

Autorul de mai sus punctează o teorie importantă din codul nescris al afacerilor – beneficiile networkingului. Folosește însă doi termeni colocviali, oarecum neobișnuiți pentru stilul editorial al unei mari publicații economice – zaiafet și pălăvrăgeală (în engleză shindig și schmoozing). Nu e de mirare, având în vedere că, dincolo de teama de socializare cu necunoscuți, care ne încearcă pe toți mai devreme sau mai târziu, rămâne convingerea nerostită că astfel de oportunități sunt adesea neproductive.

Pentru introvertiți, persoane timide sau începători, networkingul poate fi o corvoadă generatoare de stres, încă un punct de bifat pe o agendă deja încărcată de sarcini de serviciu, remindere și, sporadic, evenimente personale.

„Avansații” sunt însă de altă părere. Networkingul rămâne una dintre cele mai eficiente metode prin care ne cultivăm contactele și vizibilitatea publică, simțim pulsul pieței, generăm new business sau ne găsim un job nou, parteneri în afaceri ori colaboratori.

Citește și Networking pentru introvertiți

În literatura de specialitate, un mare „Așa NU” spune: „a nu se confunda networkingul cu schimbul de cărți de vizită”. În realitate, această activitate trebuie asociată unui plan cu premise, obiective clare și acțiuni concrete: de unde plec?, ce vreau să obțin? (contacte, informații?), ce pași fac pentru a-mi atinge obiectivele? care sunt oportunitățile? (conferințe, întâlniri de afaceri, reuniuni profesionale sau alte evenimente de interes). Nu este de neglijat nici bugetul dedicat acestor activități, măsurabil în timp (total ore petrecute de la etapa pregătitoare la acțiunile de follow up și întreținere a relațiilor) și bani (taxe de participare, onorarii de membru, cheltuieli de transport).

În prezent, oferta de evenimente profesionale și de afaceri este consistentă. Timpul și bugetul sunt însă limitate, astfel încât se impune o oarecare selectivitate. Aplicând principiul lui Pareto, probabil că 20% dintre evenimentele interesante într-un an vor genera 80% din beneficiile reale. De aceea ar trebui alese cu atenție.

Agenda poate fi un prim criteriu de selecție – industria vizată, tema centrală și subiectele de discuție. Este întotdeauna bine să știi la ce să te aștepți ca să înțelegi ce valoarea adăugată îți generează – conținut, background despre un anumit vorbitor, informații despre o anumită piață.

Contează la fel de mult nivelul de participare și audiența. Un eveniment tehnic te-ar putea ajuta dacă ești un junior în ascensiune. O dezbatere la nivel de CEO ar putea fi interesantă pentru un manager care își dezvoltă percepția și cunoștințele din punct de vedere strategic. În mod similar, dacă clientul tău este acolo – sau concurența, poate ar fi bine să fii și tu.

Citește și Ce lecţii poţi învăţa de la cei care fac networking de succes

Importante sunt și detaliile logistice, care spun foarte multe despre un eveniment: identitatea organizatorilor (reputația pe care o au, gradul de vizibilitate, tradiția evenimentelor din portofoliu); identitatea vorbitorilor și a partenerilor (ei confirmă sau nu nivelul și calitatea la care te aștepți); locul de organizare, formatul evenimentului, dress code-ul aferent, etc. Chiar și taxa de participare poate fi un indiciu de calitate, pentru că ea filtrează audiența și atrage, implicit, un anumit nivel conversațional.

Socializarea cu oameni necunoscuți devine mai ușoară odată ce ți-ai făcut temele, ai un plan și îți asumi fiecare eveniment ca pe o sarcină de serviciu. Ca orice task, implică pregătire, dedicare și prioritizare.

În cel mai bun caz, un eveniment bine ales generează ACELE informații și ACELE cărți de vizită de care aveai nevoie. În cel mai rău caz, un eveniment prost ales aduce un plus de experiență care este, de cele mai multe ori, un câștig în sine.

Ana-Maria Gavrilă are o experiență de peste 12 ani în domeniul comunicării de business. A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea București, în 1998. Au urmat șase ani de jurnalism economic, timp în care a colaborat cu unele dintre cele mai reprezentative publicații din România. Din martie 2008 și până în mai 2013 a coordonat activitatea de comunicare a unei companii de consultanță Big 4. Începând cu octombrie 2013 colaborează cu una dintre cele mai mari case de avocatură din lume, coordonând comunicarea externă a biroului din București. Din vara anului 2013 dezvoltă propria platformă de branding personal – Brand Adventure.