Cum poate fi scoasa o criza din priza
Testul ADAC: 25 iulie – 4 august 2005
ADAC (Automobil Club German) publica pe 25 iulie 2005 pe site-ul sau un comunicat in care afirma ca un automobil Dacia Logan s-ar fi rasturnat in timpul efectuarii unui test de stabilitate, la viteza de 65 km/ora. Cauza ar fi fost "o reglare inadecvata a trenului de rulare". ADAC afirma ca "o asemenea situatie ar fi putut fi evitata daca Logan ar fi fost echipat cu ESP (un sistem de control electronic al stabilitatii), precum alte vehicule prezente pe piata germana". In incheiere, comunicatul ADAC sfatuia soferii germani sa ia in calcul achizitia unui automobil rulat, la un pret similar cu cel al unui Logan, dar cu mai multe elemente de siguranta.
Primul pas intr-o astfel de situatie: Alerta!
Directia de Comunicare Renault Germania alerteaza in aceeasi zi atat Comunicarea Centrala Renault de la Paris, care transmite presei imediat o prima pozitie oficiala, cat si Directia de Comunicare Dacia.
La biroul de presa al Dacia, primele solicitari de informatii din partea ziaristilor romani sosesc in dupa-amiaza zilei de 26 iulie. Articolele care apar in ziua urmatoare se subscriu unei reactii puternic emotionale, supralicitand informatia ADAC.
In aceeasi zi, 27 iulie, Dacia emite un comunicat de presa in care face precizari cu privire la modul in care s-a derulat testul ADAC. Astfel, se arata ca rasturnarea invocata de Automobil Clubul German a survenit in cadrul unui test realizat conform unei proceduri improvizate, pe un traseu scurtat. In fine, tot pe 27 iulie, revista ProMotor solicita Dacia un vehicul Logan pentru a reface testul de stabilitate realizat de ADAC (test cunoscut si sub numele de "testul elanului").
Pe 28 iulie 2005, continua sa apara articole negative in presa romaneasca, dar pe forumurile de discutii din Franta, Italia si Spania se pune deja sub semnul intrebarii corectitudinea testului ADAC. Surpriza: comunicatul ADAC este retras de pe site in dimineata zilei de 28 iulie si nu mai poate fi accesat nici macar in arhiva. Pe 29 iulie, apar si in Romania primele articole prudente fata de testul ADAC. Comunicarea Dacia pune accentul pe faptul ca toate testele de acest tip efectuate cu Logan de presa de specialitate din Occident au scos in evidenta un comportament sigur al masinii. Pe 3 august 2005, revista ProMotor si emisiunea tv omonima refac testul pe platforma din fata complexului Romexpo. Acelasi test este refacut de revista BBC Top Gear Romania in direct la deschiderea <
Pe 9 septembrie 2005, ADAC publica un comunicat de presa in care recunoaste implicit ca incidentul din 25 iulie nu este imputabil masinii.
Dupa cateva luni, ADAC cumpara zeci de vehicule Dacia si organizeaza o Cupa Logan in Germania. Vehiculele Logan vor rula, cu sigla ADAC pe ele, si la Bucuresti, in cadrul competitiei FIA GT Bucharest Ring din 2006.
Astazi, principala piata de desfacere pentru vehiculele Dacia este Germania.
Greva din 24 martie – 11 aprilie 2008
Timp de o luna, sindicatul cere o crestere generala a salariilor de 74%. Pe 24 martie, este declansata greva, care va dura 19 zile, stabilind un record in istoria uzinei. Din 14.348 de salariati, 4.370 se declara in greva pe 24 martie si doar 1.404 pe 11 aprilie. Pierderile Dacia se ridica la 13 milioane de euro.
Comitetul de criza, incluzand directorul general, directorii de uzina, directorul de resurse umane, directorul de comunicare si altii, se reuneste zilnic pentru a decide asupra mesajelor de transmis atat in interior, cat si in exterior. In relatia cu media exista un singur purtator de cuvant, directorul executiv de comunicare Dacia. Un centru de presa complet echipat (telefoane, internet etc.) este instalat in afara uzinei, la Universitatea Constantin Brancoveanu din Pitesti. Acolo, au loc patru conferinte de presa, peste 30 de intalniri bilaterale cu ziaristi romani, francezi, germani. Comunicarea interna Dacia emite 31 de note interne afisate pe 70 de panouri diseminate in cadrul uzinei de la Mioveni. Doua scrisori semnate de directorul general si directorul Uzinei Vehicule sunt transmise acasa salariatilor. Pentru rapiditate, se apeleaza la patru firme de curierat din Bucuresti, iar scrisorile ajung in maximum 24 ore.
Greva constituie subiectul cel mai mediatizat din istoria Dacia: 1.378 de articole in 19 zile, din care 340 in presa scrisa nationala, 485 de articole in presa scrisa locala, 295 de reportaje la televiziuni, 40 de reportaje la principalele statii radio, 244 de articole pe Internet – incluzand comentariile a sase bloggeri.
Doua tipuri de abordare pot fi observate in acele zile: unul emotional si unul rational. Sindicalistii, mai ales in timpul celor doua mitinguri (Mioveni si Pitesti, la care se difuzeaza Internationala socialista!) transmit mesaje emotionale precum "Dacia, vaca de muls a francezilor", "Stop sclaviei", "Sindicatul Dacia va elibera toate sindicatele din Romania", "Jos Tariceanu!" etc. Sindicatul acuza "francezii" de la uzina ca au plecat in tara lor sa sarbatoreasca Pastele catolic, lucru infirmat imediat de directorul de comunicare Dacia, care arata ca toti francezii sunt la lucru.
Comunicarea transmite presei informatii si statistici care arata ca salariile de la Dacia sunt peste media pe industria auto, peste media din industrie, peste media pe economie. Dacia publica in presa locala argeseana advertoriale care arata, in cifre si imagini, modul in care au fost imbunatatite conditiile de lucru si de viata din uzina. Directia de comunicare publica in toata presa locala grila de mariri salariale propusa, intr-un mod transparent si deschis.
Comunicarea derulata de Dacia in aceasta perioada este factuala, transparenta, respectuoasa, non provocatoare, fara nici un fel de conotatie politica. Cea mai mare parte a articolelor din presa preiau informatia sindicala, dar si pozitia oficiala a Dacia, tratand chestiunea din punct de vedere social, emotional. Publicatiile financiare informeaza, dar foarte putine fac analize comparative. Cresterea salariala medie oferita de management este de 18,5% (21% pentru salariile cele mai mici). Dupa 19 zile de greva, cresterea obtinuta este de 28%.
Lectiile invatate la greva:
- Problema se pune emotional, inducand alegerea intre baietii buni (sindicalistii grevisti) si baietii rai (managementul, corporatia, imperialistii exploatatori);
- Realitatea economica (PIB-ul Romaniei, dimensiunea economiei romanesti, datele comparative intre economia Romaniei si cele ale tarilor dezvoltate din Uniunea Europeana, investitiile in uzina, productivitatea muncii, profitul, viabilitatea intreprinderii pe termen lung etc.) este complet ignorata in discutii;
- Managementul ia masuri pentru ameliorarea situatiei sociale, incepand cu un studiu efectuat de o societate externa si continuand cu un plan de actiuni pe sapte niveluri.
Rezumand, in aceste doua perioade de criza:
- Comunicarea s-a intensificat, atat in intern, cat si in extern;
- Comunicatorii au fost disponibili 24/24;
- Comunicarea locala si-a coordonat actiunile cu cea din sediul central din Paris, pentru care a asigurat un reporting plus o revista comentata a presei romanesti, cel putin o data pe zi;
- Principiile comunicarii de criza au fost respectate.