Cum inovăm împreună?

Cătălin Creţu, Preşedinte FDSC și General Manager, România, Croația, Slovenia, Malta la Visa Europe, a vorbit la început despre numărul tot mai mare de parteneriate între mediul ONG și cel de business. „Dacă acum zece ani puteam găsi puține exemple despre cum lucrăm împreună, cred că acum vedem că există destul de multe punți, din ce în ce mai solide, între aceste două lumi care de fapt nu sunt două lumi separate.” Un exemplu în acest sens îl reprezintă Fondul pentru Inovare Civică, care sprijină ONG-urile mai mici, care nu au proiecte mai mari de 10.000 de euro. Fondul a fost încă de la început susținut exclusiv de donatori privați și de donatori din sectorul de afaceri.

„România e foarte la început,” a spus Cosmin Alexandru, partener fondator al Wanted Transformation. „Cum spunea Emil Hurezeanu la un moment dat la un curs Erudio, există societăți care au 700 de ani de acasă.” România mai are ani buni până când societatea civilă sau mecenatul vor arăta mai bine, dar e important să ne uităm la ce avem. De exemplu, la ceva adeseori neglijat sau considerat rău în România – profitul – și la faptul că și mediul ONG ar trebui să-l urmărească, pentru a ajunge să distribuie mai mult. Cei șase speakeri ai zilei, oameni care creează punți între mediul de business în care lucrează și mediul ONG, au urcat apoi pe scenă.

Despre programul Mobile for Good, Angela Galeta, directorul Fundației Vodafone România, a spus că e un mod de a uni obiectul de lucru al companiei cu nevoile comunității. Tehnologia poate îmbunătăți vieți în nenumărate feluri, un lucru de care și-a dat seama abia de când a început acest program. Soluția de telemedicină dezvoltată pe ambulanțele SMURD, aplicația care ajută părinții să-și dea seama dacă au copii suspecți de autism sau aplicația pentru nevăzători realizată cu Asociația Tandem sunt doar câteva din exemplele date de Angela.

Felix Pătrășcanu a vorbit despre cum și-a îndemnat angajații să se pună pentru câteva minute măcar într-un fotoliu rulant, ca să înțeleagă mai bine cu ce se confruntă zi de zi jucătorii de baschet ai echipei ASP Oradea, pe care Fan Courier o sprijină. Desemnat antreprenorul anului în 2014 pentru rezultatele obținute de Fan Courier, Felix a considerat multă vreme că e bine să nu vorbești despre lucrurile bune pe care le faci. În timp, și-a dat seama că a vorbi e un lucru necesar, că trebuie arătat că și companiile sută la sută românești pot ajuta o mulțime de proiecte.

Aproximativ opt ani, și Valer Hancaș, manager Corporate Affairs & Comunicare la Kaufland România, a crezut că implicarea companiei nu are nevoie de vizibilitate și expunere, dar și-a dat seama, acum doi ani, că numai astfel se poate crea un mediu concurențial al pieței de CSR. În proiectele pe care le finanțează, a spus el, compania urmărește trei piloni: educația, în special cea a copiilor din medii defavorizate, cu risc de abandon școlar; mediul; sportul, mișcarea și nutriția. Ceva specific Kaufland sunt parteneriatele strategice, de lungă durată, cu ONG-uri precum Hospice Casa Speranței, Habitat for Humanity, Let’s Do It, Romania, Salvați Copiii sau Green Revolution.

În ce privește Avon, direcțiile principale privind sprijinul financiar sunt prevenția cancerului la sân și violența domestică. La un moment dat, 1 din 8 femei din România foloseau produsele Avon, a spus Alexandra Maier, ceea ce a dat companiei ideea că baza de clienți e o resursă importantă de schimbare în comunitate. Un exemplu de mobilizare a clientelor îl reprezintă Donează cu Avon, o platformă online pe care orice femeie poate înscrie un caz și își poate face propria campanie de strângere de fonduri, și care încurajează voluntariatul și comportamentul de donator.

În IKEA nu se vorbește despre CSR, ci despre sustenabilitate, a spus Mircea Ilie, Sustainability Leader în IKEA România, punând accent pe preocuparea companiei pentru impactul pe care-l are asupra Planetei și pe modurile în care își încurajează clienții să aibă un comportament responsabil față de mediu. Exemplele în acest sens sunt numeroase, unul important fiind campania de colectare a mobilei vechi, în urma căreia mobilierul care nu mai poate fi folosit merge la reciclat, iar cel încă în stare bună este donat ONG-urilor partenere, prelungindu-i-se astfel durata de viață. La nivelul de grup, a spus Mircea, IKEA urmărește ca până în 2020 să devină independentă energetic. „Toate țintele noastre sunt 100%. 100% energie regenerabilă până în 2020, 100% lemn reciclat sau certificat până în 2020. Ne implicăm 100%.”

Conceptul implementat de anul trecut în companie, a spus Alina Tudor, manager proiecte sustenabilitate la Enel România, se numește Creating Shared Value, și presupune identificarea de probleme comune cu care se confruntă compania și comunitatea în care își desfășoară activitatea. Adaptând un proiect desfășurat de grupul Enel în Brazilia, echipa a pus la cale pentru acest an un proiect integrat în Ferentari, unde foarte mulți oameni se confruntă cu lipsa accesului la energie. Colaborează cu Policy Center for Roma and Minorities și Carousel, pentru parcurgerea mai multor pași, printre care facerea unui studiu, consultări cu comunitatea, burse pentru copiii care vor să-și continue studiile la liceul energetic. „Credem foarte mult în mobilizarea comunității, în co-design, în găsirea soluțiilor împreună,” a spus Alina, care a vorbit și despre faptul că, din acest an, Fondul pentru Inovare Civică are o nouă componentă: moblizarea comunității pentru îmbunătățirea accesului la energie.

Spre finalul întâlnirii, era clar că e loc din plin pentru creativitate și personalizare a modului în care companiile și ONG-urile colaborează. Felix Pătrășcanu a spus că pleacă plin de lecții și idei pentru fundația pe care își dorește s-o înființeze. Deci să inovăm cu bine.
Mai multe detalii despre cum a fost la ONGFest se găsesc pe www.ongfest.ro .