Cum a venit la români obiceiul împodobirii bradului
După datina din străbuni, bradul împodobit cu fructe și panglici se leagă de stâlpul porții la nunți. În unele sate din nordul Moldovei, crucile de la morminte sunt înfipte în trunchiuri de brad.
În antichitate exista obiceiul de a închina un copil nou-născut la brad, sau de a da un copil din "flori" sau orfan în pază unui copac bătrân. Se aduceau ofrande bradului ca unui zeu și i se atribuiau puteri magice. Destinul copiilor se putea citi apoi în felul în care creștea bradul. Dacă era verde și viguros, însemna că și copilul va fi sănătos. Dacă crengile dădeau semne de uscăciune, însemna că micuțul va fi atins de boală sau de sărăcie. Aborigenii din Australia mai cred și acum că spiritul copiilor s-ar află în interiorul unor copaci, de unde se desprinde pentru a pătrunde, prin buric, în pântecele mamei.
Sărbătoare legală
Obiceiul împodobirii bradului de Crăciun a venit la români din nordul Europei, fiind adoptat mai cu seamă de cei înstăriți. La început, bradul era împodobit cu mere, nuci vopsite și conuri aurite. Începând cu secolul al XIX-lea au apărut podoabe confecționate ca mici jucării. Tot cam atunci au apărut și globurile, devenite repede tradiționale. Lumânările au început să fie folosite la decorarea bradului de Crăciun în secolul al XVIII-lea, în Germania și simbolizau focurile solstițiale din antichitate.
În anul 1834, Regina Angliei, Victoria, și-a adus soțul german, Prințul Albert, la castel, introducând în imperiu tradiția bradului de Crăciun și a colindelor. În anul 1836, Alabama devenea primul stat din SUA care declara Crăciunul sărbătoare legală. În 1837, cartea lui T.H. Hervey – "Cartea Crăciunului" devenea bestseller, iar în 1860, ilustratorul american Thomas Nast se inspira din povestirile europene despre Sfântul Nicolae pentru a-l crea pe Moş Crăciun (Santa Claus). În anul 1907, Oklahoma devenea ultimul stat american care declara Crăciunul sărbătoare legală. Statele Unite datorează multe din tradițiile de sărbători, inclusiv împodobirea bradului, emigranților germani și olandezi. Germanii au adus tradiția împodobirii bradului, deși americanii, pe la 1830, considerau obiceiul păgân.