CSR sau fata umana a afacerilor

Desigur, implicarea comunitara a companiei nu acopera toate aspectele conceptului de CSR (Corporate Social Responsibility). Mai este vorba aici de conduita in afaceri, de relatia cu angajatii, de siguranta si sanatatea locului de munca si, nu in ultimul rand, de relatiile cu furnizorii si clientii. Toate aceste aspecte decurg din paradigma care priveste compania ca pe un cetatean al comunitatii, avand, deci, nu doar drepturi, ci si responsabilitati.

Responsabilitatile firmelor au devenit mai clare odata cu acutizarea problemelor legate de protectia mediului inconjurator. Insa lucrurile nu s-au oprit la latura ecologica a responsabilitatii, ci au devenit tot mai atractive posibilitatile sociale de implicare a companiilor.

Dupa ce a reprezentat o tema secundara multa vreme, CSR a devenit in ultimii zece ani o obisnuinta in practica afacerilor. Din ce in ce mai multe companii de top au deja un manager sau chiar un departament responsabil cu CSR.

Responsabilitatea, parte din strategia de afaceri

Lucrurile incep sa se miste incet-incet si in Romania. Despre cat de pregatita este societatea romaneasca sa acorde importanta cuvenita subiectului, dar mai ales despre implicatiile problemei in zona capitalului uman, am discutat cu Luminita Oprea, autoarea singurei carti dedicate acestei teme de la noi, director al Departamentului de comunicare al Holcim Romania.

Luminita Oprea spune ca CSR reprezinta un fenomen global, nu doar o tendinta manifestata in tarile bogate. Chiar daca in Romania nu exista un Ministru al Responsabilitatii Sociale, cum gasim in Marea Britanie, totusi practica responsabilitatii sociale a companiilor din Romania se remarca prin initiative din ce in ce mai numeroase: exista fundatii corporatiste, programe de voluntariat corporatist, initiative de marketing relationat cu cauza, programe de donatii, campanii sociale sustinute de companii etc.

Incep sa aiba loc, de asemenea, tot mai multe dezbateri pe acest subiect: de exemplu, la inceputul lunii aprilie, se va desfasura prima Conferinta Integrata de Responsabilitate Sociala Corporatista. „Si prin intermediul acestor actiuni educative”, afirma Luminita Oprea, „mai lent sau mai repede, societatea romaneasca va ajunge la acelasi nivel de asteptari ca si cetatenii din statele cu ani buni de practica in domeniu. Vor ajunge sa ia decizia de cumparare si in functie de implicarea sociala a companiei respective. Nu pot spune ca acest lucru se intampla astazi in Romania, pentru ca trebuie sa luam in considerare in primul rand nivelul de trai”.

In lipsa unor cercetari de piata cu privire la subiectul CSR, nu stim in ce masura romanii mizeaza pe companiile responsabile. De exemplu, in Marea Britanie, unul din cinci consumatori boicoteaza produsele care nu pot fi asociate cu cate o cauza buna.

Luminita Oprea defineste responsabilitatea sociala a companiilor ca fiind angajamentul continuu asumat de catre companii de a avea un comportament etic si de a contribui la dezvoltarea economica, imbunatatind in acelasi timp calitatea vietii angajatilor si a familiilor acestora, a comunitatilor locale si a societatii in general.

Directorul de comunicare de la Holcim este de parere ca oamenii de afaceri – si cei romani – vor ajunge la concluzia ca mentinerea unor relatii bune cu acele comunitati in cadrul carora isi desfasoara activitatea poate ajuta la contracararea unor probleme neprevazute, la evitarea conflictelor si a ostilitatilor, la crearea unui mediu mai bun pentru angajatii din afara zonei respective, la recrutarea si pastrarea angajatilor si, nu in ultimul rand, la construirea unor relatii de afaceri solide cu oamenii si companiile din zona respectiva.

In conditiile in care competitia devine tot mai puternica, spune Luminita Oprea, caracteristicile traditionale de distingere a unei marci nu mai sunt suficiente. Companiile sunt in tot mai mare masura evaluate – dincolo de performantele lor economice sau de calitatea managementului – si in functie de asumarea de responsabilitati sociale. „Activitatile de responsabilitate sociala, comunicate corespunzator, pot actiona ca o veritabila campanie de imagine. Eticheta CSR Made poate deveni un adevarat instrument de vanzari”.

Am intrebat-o pe Luminita Oprea daca este importanta imaginea de companie responsabila atunci cand vorbim despre obtinerea loialitatii si a motivatiei propriilor angajati. Potrivit autoarei cartii Responsabilitatea sociala corporatista, imaginea sociala conditioneaza din ce in ce mai mult si mai subtil performantele organizatiilor, raporturile dintre ele si raporturile dintre oameni si organizatii. Imaginile sociale devin, astfel, parti componente ale patrimoniului organizational. Ca urmare, promovarea unei imagini pozitive, atat in exteriorul, cat si in interiorul organizatiei, este un obiectiv important al strategiei fiecarei organizatii.

„Beneficiile activitatilor CSR se traduc in efecte pozitive asupra gradelor de satisfactie si de loialitate ale angajatilor”, afirma Luminita Oprea. „In mod deosebit, incurajarea initiativei angajatilor constituie o parghie esentiala de influentare a parerii pe care ei o au despre slujba lor si despre compania in care lucreaza. In plus, angajatii care cred ca organizatia pentru care lucreaza are rezultate bune in domeniul CSR, tind sa aiba o parere mai buna despre aceasta si sa fie mai motivati. Activitatile de responsabilitate sociala fac parte din elementele de identitate ale unei organizatii si reprezinta un factor motivational-afectiv pentru angajati. Prin acest gen de activitati, valorile companiei pot fi <>, pot deveni tangibile atat pentru audienta externa, cat si pentru cea interna”.

Cu alte cuvinte, prin activitatile de responsabilitate sociala ale unei companii, angajatii asimileaza mai usor valorile companiei, credintele si convingerile sale, deoarece acestea sunt „coborate” din zona teoriei, a cuvintelor simbolice si a conceptelor la nivel de experienta individuala.

Cat priveste publicul extern, companiile incearca sa transmita, prin intermediul procesului de comunicare – din care fac parte si activitatile de responsabilitate sociala – informatii despre sine, astfel incat sa castige atentia, increderea si bunavointa. Pe baza acestor informatii, se formeaza imaginea care atrage din piata resursa umana de valoare. Iar capitalul de imagine al companiei, fata de care potentialul angajat poate fi atras, nu se constituie doar din mesajele corporate, ci si din cele ale angajatilor insisi. „Or, daca si mesajul care vine din interior confirma perceptia initiala, spune Luminita Oprea, atunci procesul de luare a deciziei – a lucra sau nu pentru compania respectiva – va inclina cu siguranta balanta spre un raspuns favorabil. Cu cat o companie isi construieste numele mai solid si mai consistent, cu atat isi creste sansele sa joace in prima liga, sa fie o companie de tip first employer of choice”.

Responsabilitatea sociala joaca un rol esential atat in crearea reputatiei corporatiste de care compania se bucura in randul diverselor sale publicuri, cat si in managementul identitatii companiei. Ideea fundamentala pe care se sprijina un program de identitate, arata Luminita Oprea, este aceea ca tot ceea ce face o organizatie prin intermediul actiunilor de responsabilitate sociala trebuie sa proiecteze o idee clara asupra valorilor in care compania crede, asupra a cine este si ce conteaza pentru ea. Astfel, toate actiunile derulate in acest sens trebuie sa aiba continuitate si sa fie consecvente cu misiunea si viziunea companiei.

Prima Conferinta Nationala Integrata de CSR

In zilele de 4 si 5 aprilie 2006, se va desfasura la JW Marriott Grand Hotel cea dintai Conferinta Nationala Integrata de CSR. Organizata de catre Saga Business&Community, conferinta Investind in viitor intentioneaza sa fie o platforma de dialog intre comunitatea de afaceri, societatea civila, institutiile guvernamentale si mass-media, cu privire la instrumentele strategice pe care CSR le ofera pentru a imbunatati activitatea companiilor si a angajatilor, precum si mediul de afaceri.

Temele care vor fi supuse atentiei de-a lungul celor doua zile sunt: Impactul CSR asupra afacerilor – perspective globale si curente locale, America si Europa – intelesuri diferite si practici diferite, Initiative private si politici guvernamentale anti-coruptie, Afacerile si mediul inconjurator, Ce ati putea pierde daca nu investiti in CSR? Printre invitatii speciali ai Conferintei, se numara Siegfried II Buchholz, fost vicepresedinte al BASF USA, Management Consultant si Executive Coach la Buchholz Consulting, Tom Van der Bruggen, Manager Philips Employment Scheme pana in 2004, specialist in proiecte de restructurare industriala, Kees Cools, Executive Adviser, Boston Consulting Group. Interesul companiilor de a participa la un astfel de eveniment ar trebui sa fie in primul rand acela de a identifica exemple de buna practica si de a gasi solutii si activitati concrete de integrare a CSR in strategia lor de afaceri.

„Idealismul” oamenilor de afaceri

Colegiul Noua Europa a gazduit in data de 1 martie 2006, Forumul Volvo – Dilema Veche, cu tema: „Cultura corporatista – examenul de maturitate al capitalismului romanesc”. La masa rotunda moderata de Lavinia Huidan, CEO si presedinte Euro Inter Trade – Forum Auto, unic importator Volvo in Romania, si Andrei Plesu, rector al Colegiului Noua Europa si director-fondator al revistei Dilema Veche, principale teme de dezbatere au fost cele legate de responsabilitatea sociala:

• Care este rolul companiilor private in viata comunitatilor?
• Cum contribuie companiile, dincolo de investitii si profit, la construirea unei noi identitati a societatii romanesti, prin proiecte sociale si culturale?
• Exista un model european de implicare sociala si corporatista si poate fi el aplicat in Romania?

Miza seminariilor initiate de Volvo si Dilema Veche este de a crea o punte de legatura intre mediul de afaceri si societatea civila si de a institui un spatiu constant de dezbatere si de initiativa pentru promovarea responsabilitatii sociale a companiilor. Sensul secund al acestor intalniri il constituie schimbarea perceptiei publice asupra omului de afaceri, dar si constientizarea de catre oamenii de afaceri a importantei participarii lor la viata comunitatii.

Aceasta din urma problema, formulata de catre Andrei Plesu in intrebarea In ce masura omul de afaceri roman se simte cetatean si actioneaza ca atare?, nu este o tema izolata, ci depinde in mod esential de o alta chestiune: In ce masura este societatea romaneasca pregatita sa ofere acest statut omului de afaceri? Pentru ca, asa cum observa Mircea Vasilescu, redactorul-sef al revistei Dilema Veche, nu exista in acest moment o presiune din partea societatii romanesti in privinta asumarii de catre companii a responsabilitatilor sociale.

Referindu-se la modelul european in materie de CSR, invitatul special al forumului, Jonathan Scheele, seful Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti, a precizat ca presiunea nu poate veni nici din partea autoritatilor: problema responsabilitatii sociale apartine integral mediului privat. Institutiile publice, chiar si cele europene, pot doar emite recomandari pentru a stimula bunele practici in domeniu.

Printre consideratiile cu care Andrei Plesu a „inchis” evenimentul de la Colegiul Noua Europa, este de retinut ideea ca tema responsabilitatii sociale solicita o oarecare doza de „idealism” din partea oamenilor de afaceri. Pentru a se dedica problemelor sociale, acestia ar trebui sa iasa intr-o masura sau alta din eul lor strict functional, de business. Cu alte cuvinte, sa nu se lase acaparati integral de „simtul realitatii”, de altfel fundamental in zona afacerilor.

Importanta dialogului dintre elitele de business si cele culturale

I-am cerut Laviniei Huidan, CEO si presedinte Euro Inter Trade – Forum Auto, unic importator Volvo in Romania, dar si presedinte-fondator al Fundatiei Life for Life, sa ne dezvaluie viziunea sa in privinta implicarii companiilor in viata comunitatii.

Poate fi rolul business-ului doar acela de a aduce profit? De ce este important pentru o companie sa-si asume rolul de cetatean corporatist?

Scopul fundamental al business-ului este crearea de valoare care genereaza in final un profit. Pe termen scurt si intr-o tranzitie cum este a noastra, este posibil ca acesta sa fie singurul scop. In societatile mature insa, unde exista o cultura corporatista cu valori stabile si o viziune pe termen lung, business-ul preia un rol mai mare, odata cu evolutia spre modelul responsabilitatii sociale corporatiste. Conceptul asociat acestuia, cel de cetatenie corporatista, echivaleaza compania cu un cetatean. Asumarea rolului de cetatean corporatist, cu drepturi dar si cu responsabilitati, este esentiala pentru o dezvoltare sustinuta. Aceasta justifica investitia de capital, prin performante si calitate, prin satisfactia consumatorului, prin faptul ca ofera locuri de munca si oportunitati de dezvoltare personala a angajatilor si ca isi achita datoriile fata de furnizori, fata de comunitate si fata de stat. Administrarea responsabila a business-ului se face in sensul cresterii profitabile, al cresterii competitivitatii, dar si al protectiei mediului sau promovand responsabilitati sociale, care includ si interesul consumatorului.

Este responsabilitatea corporatista un element cu totul dezinteresat? Sau tine de o strategie de marketing?

Eu nu as insista asupra masurii in care responsabilitatea corporatista este un element interesat sau dezinteresat. In fond, toti avem o motivatie cand facem ceva si sper ca se apropie de sfarsit etapa suspiciunilor asupra statutului omului de afaceri, asimilat prea des cu afaceristul de ocazie sau judecat dupa modelul managerului cu un cod etic indoielnic, care ar face orice pentru profit.

#squarebanner#

Intr-un context global, avantajul competitiv este esential. Aici este de retinut accentul pe care Comisia Europeana il pune pe caracterul voluntar al implicarii fiecarei companii in alegerea celor mai bune practici de business, bazate pe valorile etice si pe respectul pentru om, comunitate si mediu. Din aceasta perspectiva, consumatorul va avea din ce in ce mai multe optiuni, va putea face alegeri si dincolo de calitatea produsului, de pret sau de accesibilitatea canalelor de distributie. Incepe sa se contureze preferinta acestuia pentru corporatii care se diferentiaza prin modelul de business al responsabilitatii sociale corporatiste.

In ce masura credeti ca omul de afaceri roman se simte cetatean si actioneaza ca atare, transformandu-si compania intr-un „cetatean corporatist”? Cat de greu credeti ca se petrece schimbarea de mentalitate catre spiritul responsabilitatii sociale?

Schimbarea mentalitatilor este un proces de durata, iar in Romania avem de a face cu o piata tanara, in care unii jucatori inca mimeaza rolul de cetateni corporatisti. In contextul european va interveni si mai mult presiunea pietei competitive, dar si a stakeholderilor mai competenti, mai avizati si mai sofisticati. Vom constata, daca nu am facut-o pana acum, ca dictatura cresterii nu are nici suflet si nici morala, iar sub sanctiunea pietei vom fi obligati sa ne adaptam. Vor disparea toti cei care in perioada de tranzitie s-au obisnuit cu castiguri facile, pe termen scurt. Nu as vrea sa cadem, insa, in extrema in care nu recunoastem si meritele unor companii romanesti care au reusit, prin strategia „Think Small First”, sa fie recunoscute ca responsabile social. Succesul lor este cu atat mai notabil, cu cat, in lipsa unui model, fie au avut o viziune pe termen lung si o identitate cu un set de valori durabile inca de la inceput, fie dezvoltarea unui business responsabil social a avut loc treptat, intr-un mod intuitiv si informal, dictat de piata.

In ce masura contribuie actiunile de responsabilitate sociala ale companiei asupra dezvoltarii personale (nu doar profesionale) a angajatilor? O cultura a responsabilitatii sociale corporatiste nu reprezinta o simpla completare a operatiunilor de business, ci este o integrare a componentei strategice, economice, sociale si de protectie a mediului, in insusi modul de administrare a business-ului. Modelul total de dezvoltare corporatista – Knowledge Based Economy – pune identitatea de organizatie in centrul proceselor, nu doar ca un reper, ci ca un motor de dezvoltare. Drept urmare, aceasta deschide un univers nou de valori atat pentru business, cat si pentru dezvoltarea potentialului personal al fiecarui angajat.

Este importanta imaginea de companie responsabila atunci cand vorbim de obtinerea loialitatii si motivatiei propriilor angajati?

Satisfactia apartenentei la o companie de prestigiu, in care relatiile se bazeaza pe incredere si respect, pe inteligenta si creativitate, influenteaza moralul angajatilor si comportamentul lor etic responsabil. Este tot mai generalizata convingerea ca numai companiile competitive si profitabile vor putea sa contribuie la o dezvoltare sustinuta. Pentru ca numai ele vor fi in stare sa genereze valoare si sa creeze locuri de munca, fara sa recurga la compromisuri in plan social si vor avea sanse mai mari sa adopte si sa dezvolte practici de business responsabile social.

Cat de importanta credeti ca este implicarea liderului in consolidarea unei culturi a responsabilitatii sociale a companiei?

Rolul liderului este critic pentru a promova schimbarea de la varf, pentru a inspira angajatii si a-i motiva sa se implice in responsabilitatea sociala si in cultura corporatista.

Se remarca dorinta companiei Volvo de a declansa dezbateri in societatea romaneasca cu privire la diverse teme sociale. Cat de importanta este pentru dv. comunicarea dintre lumea oamenilor de afaceri si societatea civila? Credeti in realizarea unui program de anvergura, alaturi de alte forte din mediul de afaceri?

Volvo este o companie cu 90 de ani de traditie in cetatenia corporatista si in cultura corporatista bazata pe respect si incredere. Siguranta, calitatea si grija pentru mediul inconjurator sunt valori fundamentale ale companiei. Identificarea companiei Forum Auto – importator Volvo in Romania – cu aceleasi valori, este o componenta strategica importanta pentru succesul intr-o piata competitiva. Prin asocierea cu Dilema Veche si cu personalitati de cultura si din mediul de afaceri, ne-am propus organizarea unor forumuri, gazduite de New Europe College, in scopul de a incuraja dialogul dintre elitele de business si cele culturale. Forumurile reprezinta o cristalizare in fata opiniei publice a unei comunicari permanente intre actorii mediului de business si societatea civila. Deocamdata este prematur sa ne gandim la un program de anvergura in promovarea responsabilitatii sociale, deoarece in Romania inca nici nu se cunosc toate valentele acesteia sau, in cel mai bun caz, nu sunt intelese indeajuns. Printr-o mai buna comunicare, speram in aprofundarea acestor concepte si in dezvoltarea unui demers practic pentru definirea unor politici coerente la nivelul comunitatii care sa incurajeze responsabilitatea sociala.

Actiunile de CSR consolideaza forta „mitologica” a companiei

Ca element de identitate al unei firme, responsabilitatea corporatista poate crea forme noi si eficiente de mitologie interna. Cultura de organizatie se structureaza mai puternic cu ajutorul acestei noi componente. Am incercat sa aflam de la Adela Rogojinaru, lector universitar, seful Catedrei de Comunicare si Relatii publice din cadrul Facultatii de Litere din Universitatea Bucuresti, care sunt raporturile dintre cultura corporatista si responsabilitatea sociala corporatista.

Adela Rogojinaru vede responsabilitatea sociala ca pe un comportament de raspuns social si moral al companiilor, corelat cu interesele anumitor publicuri interesate (engl. stakeholders), prioritare fiind actiunile orientate catre angajati (de etica interna) si catre consumatori si comunitati locale (de etica externa). Prin urmare, exista un raport de incluziune intre modelul cultural al corporatiei si etica corporativa, respectiv practicile de CSR.

Modelul etic adoptat de o companie este partea unui sistem activ de valori si de atitudini exemplare corporative, pe care compania doreste sa le transfere in mediul social in care functioneaza. „Dintr-un anume punct de vedere”, spune Adela Rogojinaru, „practicile de CSR sunt un vehicul cultural important de legitimare a companiilor”.

In general, actiunile de CSR consolideaza forta culturala a unei companii si pot crea mituri de corporatie. Adela Rogojinaru tine insa sa sublinieze ca forta mitologica corporativa nu se impune de la sine, ci este nevoie de un instrument de relatii publice complex si nuantat pentru a crea o imagine publica coerenta. Este nevoie, in plus, de viziune si de timp. „Se poate intampla”, afirma ea, „ca demagogia valorilor filantropice sau morale sa castige pe termen scurt, daca beneficiaza de o mediatizare intensa. Dar, pentru omul comun, responsabilitatea sociala afisata de companii poate ramane o <> de marketing, atata vreme cat moralitatea corporativa nu devine parte a moralitatii publice”.

Adela Rogojinaru este de parere ca angajatii asimileaza mai usor valorile companiei participand la proiectele de implicare sociala ale acesteia. Este intotdeauna nevoie de o internalizare a valorilor companiei la nivelul experientei individuale si colective a angajatilor. „Adesea, valorile interne insista asupra <> fata de angajati, dar aceste valori nu devin active decat in momentul in care climatul corporativ este deschis si favorabil cooperarii intre angajati si management, in toate deciziile care implica organizatia la nivel public”.

In cazul companiilor cu traditie, Adela Rogojinaru considera ca loialitatea si satisfactia angajatilor sunt influentate si de implicarea sociala a acestora. Dar totul depinde de valorile culturii corporatiste: sunt culturi in care se capitalizeaza expertiza si altele in care se capitalizeaza succesul. Date fiind desele restructurari ale companiilor contemporane, spune lectorul universitar, angajatii tind sa dezvolte azi un comportament mai degraba circumstantial decat loial, urmarind oportunitati de angajare pe termen scurt si cu beneficii maxime. Tocmai de aceea, „fidelitatea se cultiva prin experienta tacita, consensuala si informala a unei companii, si nu prin retorica spumoasa a formatorilor”.

Adela Rogojinaru spune ca modelul renan de cultura corporatista este superior in privinta responsabilitatii sociale celui anglo-saxon si celui nipon. Date fiind conditiile tranzitiei de la o economie planificata la mecanismele pietei libere, modelul romanesc este mai curand unul compozit. Ea crede ca este prematur sa vorbim despre o cultura corporatista specific nationala, romaneasca. „Etica de companie s-a maturizat, la nivel global, in relatie directa cu grupurile beneficiare, in special sub presiunea consumatorilor si a grupurilor de activisti consumeristi. In Romania nu se inregistreaza inca boicoturi consumeriste. In consecinta, responsabilitatea corporatista din Romania, in cazul companiilor care o adopta formal la nivelul misiunii lor publice, pare sa urmeze o anume conduita de corectitudine politica, dar nu mai mult decat atat”.

Misiunea de eliminare a barierelor tehnologice

Pastrand traditia introdusa de cei doi fondatori ai companiei, Bill Hewlett si David Packard, aceea de a acorda sprijin institutiilor de invatamant, celor medicale si de ocrotire sociala, Hewlett-Packard este una dintre multinationalele care au dat tonul implicarii sociale in Romania. I-am solicitat Ariadnei Paisiu, Marketing&Communication Manager HP Romania sa ne vorbeasca despre viziunea HP Romania in domeniul responsabilitatii sociale.

Care este deosebirea dintre responsabilitate sociala si filantropie? De ce isi denumeste HP programele ca fiind filantropice?

HP denumeste in mod generic drept „filantropice” proiectele sale de sprijinire a institutiilor din diverse domenii, avand la baza viziunea sa asupra viitorului in care tehnologia trebuie sa fie accesibila tuturor, oriunde in lume, ca mijloc de a comunica, a invata, a lucra si a se informa.

De pilda, in domeniul educational, HP isi propune transformarea proceselor de predare si invatare prin integrarea tehnologiei in sala de clasa si dincolo de ea. In domeniul cultural, HP are drept obiectiv asigurarea accesului digital al oamenilor la universul artei. Iar in domeniul sanatatii, donatiile HP sunt menite sa sustina institutiile medicale in vederea crearii unor retele informatizate, care sa gestioneze atat activitatile institutiilor respective, cat si activitatile pur medicale.

Obiectivul donatiilor HP este eliminarea barierelor sociale, economice si intelectuale pe care cetatenii le intampina si sprijinirea constanta a tarii noastre in drumul catre aderarea la Uniunea Europeana, prin modernizarea serviciilor pe care institutiile din sectorul public le ofera cetatenilor.

Exista un model de implicare sociala si culturala?

Desigur. Anual, HP se concentreaza pe un anumit segment (educational, cultural, medical etc.), pentru ca implicarea sa sa fie consistenta si sa asigure infrastructura institutiei respective, atat de necesara eficientizarii activitatii sale.

Care sunt asteptarile actuale in domeniul CSR pe plan local?

Segmentul vizat ramane cel educational, HP urmarind sa-si concentreze resursele pentru obtinerea unui impact crescut asupra studentilor, profesorilor si chiar a comunitatilor slab dezvoltate cu o angajare mai mare fata de beneficiarii mai vechi si cei prezenti. Asa cum am mai mentionat, HP considera educatia ca fiind un element extrem de important pentru eliminarea barierelor sociale, economice si intelectuale din intreaga lume. De aceea, intentioneaza, atat pe plan local, cat si pe plan global, sa-si extinda parteneriatele si programele existente pentru a sprijini mai eficient comunitatile si, mai ales, tineretul.