Creativitatea care te diferentiaza

De fapt, afacerile si inventivitatea au ceva in comun? Vreau sa stabilim daca exista loc de creativitate in mediul de business, pe care multi il percep ca fiind mercantil si pragmatic. Sa aratam cum se poate strecura ea in rutina activitatilor zilnice si cum poate fi dirijata, in mod subtil, catre inovatie, pentru obtinerea avantajului competitiv.

Se stie ca filialele companiilor multinationale functioneaza pe o structura inregimentata in reguli si proceduri ce trebuie respectate cu rigoare. In aceste conditii, cat de ingenioasa poate fi filiala din Romania a unei companii multinationale? Ce grade de libertate in exprimarea creativitatii are top managementul ei? In ce procese din activitatea unei companii e cel mai probabil sa intervina creativitatea? Ce departament poate fi cel mai bine asimilat cu laboratorul de idei creative si de ce? De altfel, cum s-ar putea incuraja gandirea laterala in mod organizat intr-o companie romaneasca?

Diferenta o fac oamenii

Corneliu Fecioru, Director de Operatiuni la Ceramica Iasi:

Afacerile in anul 2007 au foarte multe in comun cu creativitatea. Ea se manifesta diferit de la o firma la alta si in cadrul aceleasi firme. Multinationalele incearca sistematic sa incurajeze creativitatea si "contra-culturile" in cadrul culturii organizationale dominante, care foarte adesea, descurajeaza "iesirea din rand".

Firmele antreprenoriale sunt probabil – opinia este personala si mi-o asum – mai deschise atat creativitatii, cat si incercarii de noi intrumente si moduri de a face business decat majoritatea firmelor traditionale. Internetul si utilizarea sa sunt cel mai bun exemplu si nu este o coincidenta ca multi dintre antreprenorii de succes de la noi si din lume au plecat dintr-un garaj sau dintr-o camera de camin studentesc cu idei geniale si au ajuns astazi milionari sau miliardari.

Filialele romanesti ale multinationalelor au o marja de miscare mai degraba limitata. Romania a iesit recent de pe lista tarilor cu grad mediu de risc in afaceri, dupa intrarea in EU. In acelasi timp, deloc intamplator, doar in ultimii ani vorbim despre schimbarea echipelor de expatriati de la multinationalele importante de la noi cu manageri romani: fenomenul este la inceput. Numarati cati directori generali sunt la primele 20 de firme, dupa cifra de afaceri, si veti gasi foarte putini romani. Ca atare, expatriatii conduc intreprinderi dupa reguli pe care le aduc cu ei de la sediile globale sau regionale ale firmelor respective sau din alte unitati considerate "mature" si integrate in respectivele grupuri.

Chiar si asa, diferenta o fac in mod hotarator managerii de top si de nivel mediu dintr-o companie, indivizi care pot avea, datorita istoriei lor personale, educatiei si apetentei pentru risc – o alta abordare care nu se inscrie in "asa facem noi business in aceasta firma". Acestia sunt deopotriva sponsori si agenti ai schimbarii. Multe dintre lucrurile bune care se fac altfel decat la "head office" li se datoreaza lor.

Creativitatea multor intreprinderi romanesti s-a manifestat prin aceea ca au importat metode aplicate cu succes in Vest. Acest fapt le-a permis sa se diferentieze fata de competitorii locali.

Avem putine companii romanesti care fac, spre exemplu, programe antivirus care sa se vanda in toata lumea si un singur constructor de automobile care produce si exporta in zeci de tari. Cata libertate de exprimare a creativitatii are o companie depinde de context. Multinationalele vor da mai multa libertate echipelor care trebuie sa vanda produsele si serviciile sale pe piata locala, in timp ce sistemele interne vor veghea la reducerea riscurilor ce pot aparea din relatiile comerciale cu partenerii locali, la respectarea cerintelor agentiilor guvernamentale (de mediu, de munca etc.). Gradele de libertate sunt, in final, asumate sau nu de management si asta este ceea ce face diferenta, pana la urma, in performanta echipelor si firmelor.

Creativitatea se poate manifesta in orice departament. Un exemplu de actualitate este departamentul HR care trebuie sa fie mult mai creativ decat acum cinci sau zece ani. Date fiind dificultatile in a gasi resursele umane necesare si in a mentine costuri care sa nu "muste" prea tare din profitabilitate, managerii de HR trebuie sa gaseasca acele motivatii care sa descurajeze pe cei buni sa plece la concurenta si sa atraga oameni noi in firma. Creativitatea poate fi incurajata in orice organizatie daca managementul sau crede in virtutile ei si incurajeaza incercarea de a face produse sau servicii noi sau metode noi de business, fara a penaliza excesiv esecurile din care se poate invata. Amintiti-va povestea celor de la 3M care au creat din esec o familie noua de produse: "Post-it". Daca echipa de management nu crede in virtutile creativitatii, nici un program corporate de la "head office" nu va face vreodata vreo diferenta!

Afacerile, intre creativitate si rutina

Marius Ghenea, Presedinte PCfun.ro & FIT Distribution:

La nivel general, nimeni nu poate suspecta un business serios si eficient ca duce lipsa de creativitate. Afacerile trebuie sa fie creative in relatia cu clientii, furnizorii, partenerii lor, in relatia cu angajatii proprii si, nu in ultimul rand, in relatia cu autoritatile si birocratia. Afacerile trebuie sa gandeasca in mod creativ produsele si serviciile oferite si sa incurajeze creativitatea care rezulta in produse si servicii din ce in ce mai competitive. Este adevarat ca, daca la o analiza generica, afacerile bune ajung sa se identifice cu notiunea de creativitate, la o analiza punctuala, fie intr-un departament, fie pentru un angajat, fie pe o anumita perioada de timp, rezultatul analizei poate sa fie net diferit.

Multi angajati se plang de faptul ca in activitatea lor totul este bazat pe rutina, iar creativitatea nu are loc pe agenda. In mod clar insa, angajatii nu pot fi toti la fel: unii se simt mai bine intr-un mediu creativ care le permite sa isi exprime anumite calitati, iar altii se vor simti confortabil intr-o activitate de rutina. Si acest lucru este absolut in regula: nu toti angajatii sunt chemati sa produca idei creative pentru campaniile de publicitate ale companiei la care lucreaza. Pe principiul ca oamenii sunt diferiti intre ei si ca fiecare are un anumit rol, unii angajati vor primi roluri de rutina, dar nu neaparat inferioare celor "creative".

In ceea ce priveste chiar sanatatea organizationala a unei companii, exista doua reguli esentiale, in opinia mea. In primul rand, este foarte important sa nu punem oamenii extrem de creativi sa faca in principal activitati de rutina in companie, dar nici invers. Sau mai pe scurt, "omul potrivit la locul potrivit". Aceasta prima regula implica insa si o evaluare chiar de la angajare cu privire la latura creativa si acomodarea la rutina a candidatilor, si apoi un review permanent, fie el si informal, al acestei evaluari. In al doilea rand, trebuie sa ne asiguram ca, in pozitiile cheie ale companiei, avem oameni suficient de creativi, care sa lase la randul lor suficienta libertate de exprimare creativa celorlalti angajati. Creativitatea este implicit stimulata intr-o organizatie cu leadership creativ, pentru ca echipa trebuie sa simta ca ideile vor fi apreciate si, daca sunt valoroase si utilizabile, vor fi imediat puse in aplicare, fara rezerve, chiar daca nu fac parte din gandirea traditionala.

Puncte de inflexiune pot aparea in creativitatea unei afaceri. Nu doar la nivelul angajatilor sau al departamentelor, ci si intr-o abordare temporala. Daca pentru urmatoarea saptamana sau luna s-au stabilit la nivelul companiei niste obiective foarte clare si directionate specific, e posibil ca nivelul de creativitate in companie sa scada, ceea ce nu este insa a priori un lucru rau, deoarece e momentul concentrarii pe excelenta executiei, care contine, in sine, o parte creativa redusa. Excesele de creativitate intr-un asemenea interval de timp pot fi daunatoare, pentru ca defocalizeaza compania de la tintele sale specifice. Dimpotriva, intr-o perioada neclara, mai ales atunci cand o companie are probleme serioase, creativitatea, cu aspectele ei bune, dar si mai putin bune, urca la un nivel maxim: asemenea situatii de cumpana si creativitatea generata de ele au ajutat unele companii sa iasa din criza si sa mearga spre succes (Virgin, Amazon sau mai aproape de casa, Rompetrol). Pentru altele au fost un "test picat" din cauza unei creativitati gresit intelese (vezi cazurile Enron, WorldCom sau Parmalat), unde "creativitatea financiara" a fost cauza falimentelor.

Creativitatea care te diferentiaza

Theodor Alexandrescu, Director General, AIG Life:

Orice activitate profesionala solicita un anumit grad de creativitate. Intr-o piata cu o concurenta atat de acerba cum este cea a asigurarilor de viata, este necesar sa fii creativ pentru a fi auzit si ascultat. Provocarea consta in descoperirea unui mod de utilizare a creativitatii ca pe un avantaj competitiv. Este adevarat ca intr-o companie multinationala exista reguli, proceduri si procese care asigura un anumit standard al calitatii pentru serviciile oferite si mai ales faciliteaza succesul operatiunii. Aceasta este situatia si pentru AIG Life. Totusi, asigurarea succesului unei afaceri depinde foarte mult de factorii locali prezenti intr-o afacere, de leadershipul creativ pe care il promoveaza acea operatiune.

Piata de asigurari de viata din Romania incepe sa cunoasca o evolutie puternica in aceasta perioada. Ceea ce se importa este conceptul, insa modul de implementare trebuie sa beneficieze de creativitate autohtona pentru a avea succes. O asemenea afirmatie poate fi exemplificata prin strategia de dezvoltare, promovare si comercializare a produselor pentru piata autohtona.

La nivel de grup, AIG este recunoscuta prin traditie si stabilitate. Poate suna paradoxal insa o companie cu traditie trebuie sa identifice metode creative de transmitere a punctelor tari pe care le are. Iar creativitatea este necesara in toate relatiile pe care le construieste compania. De la comunicarea cu clientii, agentii, partenerii, furnizorii, in relatia cu angajatii proprii si, nu in ultimul rand, in modul de abordare a relatiei cu autoritatile si birocratia. Astfel, fiecare departament din companie isi aduce propria contributie creativa la implementarea proiectelor desfasurate. Managementul si angajatii cunosc obiectivele si regulile de conformitate cu politica grupului la nivel mondial, iar libertatea in exprimarea creativitatii se manifesta in aceasta arie. Pentru ca media de varsta a angajatilor nostri este de 30 de ani, inovatia este aproape un element firesc. Mai mult, inca din timpul procesului de recrutare si formare gandim directionarea persoanelor creative pe pozitii-cheie din companie, care sa dezvolte activitati conforme personalitatii lor. La nivelul activitatilor principale dintr-o companie de asigurari de viata, am organizat comitete care se intrunesc periodic pentru discutarea de proiecte aflate in faza de idee, iar in urma argumentelor aduse sunt luate decizii de implementare sau renuntare la aceste proiecte. Printr-o astfel de organizare, creativitatea este stimulata in mediul profesional.

Corolar

Atunci cand potentialul creativ al oamenilor dintr-o companie este ignorat, compania are un grad de inovare scazut. Asadar, pentru ca organizatia in ansamblu sa fie capabila sa inoveze, managementul ei trebuie sa dezvolte un cadru de afirmare a initiativelor creative ale indivizilor care o compun. Coeficientul de inovare al unei companii depinde de capacitatea managementului de a crea acest context de "actualizare" a creativitatii. Altfel, ideile creative raman disparate si, cel mai adesea, se pierd.