Corporaţiile globale cântăresc stabilitatea băncilor partenere

Ei sunt, de asemenea, din ce în ce mai interesaţi de stabilitatea băncilor cu care colaborează şi de înţelegerea profilurilor de risc ale acestora, se arată în studiul Ernst & Young Successful corporate banking: Focus on fundamentals, lansat astăzi. Rezultatele studiului au la bază răspunsurile directorilor executivi (CFO, trezorieri şi directori financiari) din 20 dintre cele mai mari corporaţii globale, care acoperă 9 industrii şi 11 ţări.

Corporaţiile vor să înţeleagă profilul de risc ale băncilor, însă le lipsesc informaţii-cheie
Mai puţin de jumătate dintre respondenţi (43%) cred că băncile lor sunt stabile şi că operează în siguranţă, încadrându-se în limitele parametrilor de risc ai corporaţiei. În timp ce 69% dintre respondenţi consideră că poziţia şi transparenţa băncilor în privinţa riscurilor asumate, a lichidităţii, a capitalului şi a concentrării portofoliilor lor sunt importante, doar 27% susţin că băncile sunt şi dispuse să le pună la dispoziţie informaţii despre acestea.

„Cea mai mare disparitate între aşteptările corporaţiilor şi performanţa băncilor se înregistrează în privinţa lipsei de transparenţă privind riscurile asumate. Timp de mulţi ani, băncile au fost cele care au evaluat performanţele şi solvabilitatea marilor corporaţii cu care colaborau, însă acum rolurile s-au inversat. În special în Europa, majoritatea marilor corporaţii se aşteaptă să primească mai multe informaţii în legătură cu profilul de risc şi concentrarea din portofoliile băncilor cu care lucrează”, explică Niamh Prendergast, Partener Banking and Capital Markets, Ernst & Young EMEIA.

Orientare către pieţele de capital
Deşi 63% dintre executivi au declarat că înăsprirea reglementărilor în domeniul serviciilor financiare nu le-a afectat, deocamdată, în mod semnificativ relaţia cu băncile, şi-au manifestat îngrijorarea că aceste schimbări au implicaţii care vor fi transferate către clienţi în contextul în care băncile reconsideră profitabilitatea anumitor linii de business.
Ca reacţie, clienţii corporativi iau în considerare în mai mare măsură ca sursă de finanţare pieţele de capital şi îşi distribuie mai atent activităţile între o serie de instituţii inclusiv bănci de importanţă sistemică, bănci mari care nu sunt de importanţă sistemică şi jucători regionali puternici. Ca dovadă, 70% dintre clienţii corporativi intervievaţi lucrează cu mai mult de cinci bănci.

Arta administrării relaţiilor cu clientela
Deşi poate părea surprinzător, în actualul context de reducere a costurilor, executivii din corporaţii aşteaptă de la băncile cu care lucrează ca acestea să se concentreze mai degrabă pe aspecte intangibile ale administrării relaţiei, decât factori tangibili, cum ar fi preţul sau tehnologiile. De fapt, marea majoritate a respondenţilor (89%) au votat calitatea serviciului ca fiind cel mai important criteriu în selectarea şi continuarea relaţiilor cu principalele bănci cu care colaborează.
„Faptul că 89% din executivi au indicat calitatea serviciilor drept un criteriu important în alegerea şi menţinerea băncilor partenere şi doar 69% din aceştia au indicat că preţul ar trebui să fie un semn bun pentru bănci, deoarece costul calităţii serviciilor are în general un impact mai redus în profitabilitate decât competiţia pe preţ. Serviciile bancare pentru corporaţii sunt prin definiţie o chestiune de dezvoltare a relaţiei cu clientela şi de construire a încrederii. Calitatea acestor servicii se măsoară în disponibilitate şi angajament faţă de client, profesionalism, nivel de înţelegere a afacerii clientului, disponibilitate şi abilitate de a adapta serviciile la nevoile corporaţiei etc”, spune Gelu Gherghescu, Partener Assurance & Advisory la Ernst & Young Romania.

Provocări
O bună parte dintre respondenţi (56%) afirmă că cea mai mare provocare în colaborarea lor cu băncile este lipsa consecvenţei şi a calităţii serviciilor în diferitele regiuni geografice. Pe locurile doi şi trei în topul provocărilor menţionate de respondenţi se clasează procesele şi sistemele învechite (35%), respectiv birocraţia şi lipsa de flexibilitate (30%).

„Totuşi, nu doar corporaţiile îşi reconsideră relaţia cu băncile. Reforma reglementărilor, mai ales în privinţa capitalului şi a lichidităţii, face ca băncile să-şi reevalueze strategia de afaceri pentru a se adapta mai bine noului context. Astfel, există şi studii care confirmă că majoritatea grupurilor bancare importante îşi reconsideră portofoliile de clienţi, nu numai pentru a decide cum şi cu cine vor continua să facă afaceri de acum încolo, ci mai ales pentru a evalua riscurile şi profitabilitatea pe linii de afaceri şi regiuni, inclusiv analizând relaţiile cu clientela corporate, a mai spus Gelu Gherghescu.