Consumerismul uman. Poate ne vom sătura la un moment dat
„Nici X nu mai e ce-a fost” – o replică apărută tot în urma unui consumerism pe care-l îngurgităm şi în care ne pierdem zilnic. Calitatea lucrurilor cumpărate nu mai este cea de altădată, şi pe bună dreptate. De ce să fie construit ceva calitativ care să reziste timpului? Asta ar dăuna grav marilor afaceri, indiferent că vorbim despre maşini, telefoane, electronice, alimente şi orice altceva.
Totul se obţine foarte uşor, nu mai există magazinele mici de cartier de altădată, băcănia din care achiziţionai puţin, dar bun. Acum ai hipermarketuri în care intri pentru o pereche de şosete şi pleci acasă cu un televizor Full HD, un coş de mâncare şi două tricouri. Totul este aranjat strategic după analize făcute de psihologi şi specialişti în marketing, la fel ca în cazinouri – care nu au nicio fereastră, pentru ca jucătorul să nu aibă percepţia trecerii timpului. Un hipermarket are pe rafturi câteva zeci de mii de produse, posibilităţi „infinite” în viziunea unui om avid de cumpărături.
Trio existenţial şi mortal: mâncare, alcool şi tutun
Cu cât consumăm mai mult, cu atât risipim mai mult. Cumpărăm instinctual aproape orice, lucruri de care nu avem nevoie neapărat, de la alimente până la electronice. Din acest motiv resursele scad de la o decadă la alta, iar risipa alimentară este tot mai mare în ţările „civilizate”, în timp ce lumea a treia se zbate în foamete şi războaie. Dar şi acestea sunt tot efecte ale consumerismului, pentru că unde nu există hrană şi resurse este nevoie de arme pentru a face rost de ele şi, pentru că există arme, trebuie să existe şi o industrie a sănătăţii, apoi una de construcţii şi reconstrucţii. În ţările dezvoltate, industria farmaceutică înfloreşte pe motiv de prevenţie a bolilor, şi nu pentru cercetare.
Citeşte şi: Cum să refuzi slujba pe care ai acceptat-o inițial
Revenind la risipă, anual, aruncăm la gunoi peste 1,3 miliarde de tone de alimente, în timp ce zilnic se prăpădesc peste 23.000 de oameni, din cauza foametei. Un cetăţean nord-american risipeşe zilnic hrană cu un echivalent de 1.500 de calorii, un european, aproape 750 calorii şi, potrivit Băncii Mondiale (studiul datează din 2014), o persoană din Asia industrializată, tot cam 750 de calorii. Food and Agriculture Organisation (FAO) estima, pentru ultimii 3 ani, că există în lume peste 800 de milioane de victime ale foametei. La cealaltă extremă, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) estimează că sunt peste 1,6 miliarde de oameni supraponderali, cu diferite grade de obezitate. Adică o paritate de doi obezi la un flămând.
Viciile ne costă şi ele destul de mult. În urmă cu 10 ani, consumul de alcool pur per capita era de peste 6 litri pe an, în timp ce, în 2010, în România, acesta ajunsese la 9 litri de alcool pur, după ce în 1990 era aproape de 11 litri. În 2012, din cauza alcoolului, s-au înregistrat peste 3,3 milioane de decese, spun experţii OMS.
Şi, dacă vorbim despre tutun, una din trei ţigări fumate la nivel mondial este consumată în China. În lume, în fiecare zi, între 80.000 şi 100.000 de persoane se apucă de fumat. OMS preconizează că până în 2030 vom fi cu cel puţin două miliarde de oameni mai mult pe planetă. Până atunci statisticile arată că la fiecare şase secunde o persoană moare din cauza tutunului.
Ne „hrănim” vegetatismul cu tehnologia
Display Research estimează, într-un studiu, că în acest an vor fi livrate 1,3 milioane de televizoare cu noua tehnologie Quantum dot LCD. Mai mult, numărul acestora va exploda până în 2018, când vor fi vândute 18,7 milioane de astfel de televizoare. În schimb, pentru televizoarele curbate, vârful de vânzări va ajunge în 2016 şi 2017, când vor fi livrate 8,2 milioane de unităţi. Analiza mai arată că Europa de Vest va fi marea consumatoare de astfel de tehnologie, în anii precizaţi mai sus, arie în care vor fi cumpărate 2,6 milioane de televizoare. Pentru anul în curs, aproape 5,5 de milioane de astfel de aparate vor ajunge în casele oamenilor.
În cazul telefoanelor, International Data Corporation (IDC) previziona pentru anul în curs livrări totale de 1,4 miliarde de smartphone-uri, în condiţiile în care pentru 2014 acestea s-au ridicat la 1,3 miliarde de unităţi. De asemenea, estimarea ajunge să fie dată şi pentru anul 2018 (1,9 miliarde de telefoane). Şi, odată cu această creştere, va veni şi o scădere a veniturilor industriei, pentru că smartphone-urile se vor ieftini, trendul fiind unul general pentru tehnologiile portabile. Astfel se aşteaptă ca de la 297 de dolari, cât era preţul mediu pentru un smartphone, în 2014, să se ajungă la 241 de dolari, în 2018. Pe segmentul smartphone-urilor UHD, în 2015, anul de debut al acestora, vânzările vor ajunge la 23 de milioane de unităţi, potrivit Display Search.
Citeşte şi: Elimină-ți cel mai de temut dușman
Pe segmentul de tablete, la nivel mondial, cifrele de la statista.com vorbesc de la sine. Dacă în 2010, când au intrat pe piaţă (n.red. – dacă nu ţinem cont de faptul că prima tabletă a fost prezentată de Microsoft în urmă cu mai bine de 10 ani), s-au vândut 19 milioane de bucăţi, pentru 2014 se preconizează că achiziţiile au ajuns la 236 de milioane, în timp ce pentru 2018 se aşteaptă ca numărul acestora să fie cu 50 de milioane mai mare decât anul trecut.
Industria auto, consumerism 4×4 accelerat
În plus, 2012 a fost anul în care, pentru prima oară, la nivel mondial, s-au produs peste 60 de milioane de automobile (undeva la 165.000 de maşini produse zilnic), cu 50% mai multe faţă de anul 2002, când se construiau puţin peste 40 de milioane, potrivit worldometers.com. Astfel că una din patru maşini provine din China, una din nouă vine din Japonia, în timp ce doar una din 12 este fabricată în Germania. România este pe locul 26 în lume în acest clasament, cu o maşină din 200 produse (în 2012). În 2010 numărul autoturismelor de pe suprafaţa Terrei trecea de un miliard. Departamentul de Transporturi al SUA avea înregistrate, în 2010, 250 de milioane de maşini, dintre care 190 de milioane unităţi erau destinate transportului de pasageri.
Dacă tot ce aţi citit până acum vi se pare grav, acestea nu sunt lucrurile de care ar trebui să ne temem cu adevărat. Ne autodistrugem pe repede-nainte. Într-un secol şi jumătate de industrializare, am reuşit să ducem în pragul distrugerii o planetă. Cea pe care trăim!
În condiţiile date, în care resursele se împuţinează simţitor pentru o umanitate care creşte la fel de simţitor, când vom ajunge să considerăm că este timpul să spunem „stop” şi să intrăm în marşarier?
Îngrijorător
Lemnul care creşte foarte greu şi se distruge foarte uşor este materia primă din care sunt construite case pentru circa 1,3 miliarde de oameni de pe planetă. Şi, dacă eliminăm industria cherestelei, care distruge foarte multă pădure la nivel global, vom vedea că aproape o treime din planetă (2,4 miliarde de persoane) foloseşte lemnul de foc pentru a-şi găti hrana. Adiţional, 764 de milioane de oameni folosesc lemnul de foc pentru a-şi încălzi apa. Datele fac parte din studiul Starea Pădurilor Lumii 2014, dezvoltat de FAO. Pădurile din care distrugem anual cam 300.000 de hectare furnizează 3,6 milioane de tone de proteină animală în fiecare an.
Eroziunea solului la toate nivelurile „fură” planetei între 5 şi 7 milioane de hectare de teren arabil în fiecare an. Ca un exemplu, 25 de miliarde de tone de sol sunt luate de ape în fiecare an, numai în China râul Huang ia cu el, în mare, 1,6 miliarde de tone de pământ. Statisticile arată că 34,5% din degradarea solului este cauzată de păşunatul excesiv, 29,5% – de defrişări, iar o altă treime are la bază managementul greşit al terenului arabil. La capitolul degradarea solului din cauza factorului uman, România este la stadiul de severitate ridicată pe harta mondială, alături de alte state din Europa, depăşită fiind doar de câteva ţări din lume, unde pământul este într-un stadiu de degradare foarte ridicat.
Combustibilul fosil consumat la nivelul actual va mai ajunge lumii doar pentru mai puţin de 39 de ani, potrivit Administraţiei de Informare despre Energie (AIE), datele arătând că mai sunt sub 1,2 trilioane de barili de combustibil pe planetă. În 2013, la nivelul întregii planete, se extrăgeau peste 90 de milioane de barili de petrol pe zi. 12,3 milioane de barili erau produşi zilnic de către SUA, iar de Rusia, 10,5 milioane de barili, Arabia Saudită producând 11,6 milioane de barili. Gazul natural ne va ajunge undeva la puţin peste 160 de ani, dacă îl consumăm la nivelurile de astăzi, conform aceloraşi surse. Mai avem 1,13 trilioane boe (barili de combustibil estimativ).
Electricitate. Dacă la nivelul anului 2000, consumul domestic de electricitate în lume era undeva la 13.000 de Twh, în 2013 acesta ajunsese aproape de 20.000 Twh, spun cei de la enerdata.net. China şi SUA au fost statele care au consumat mai bine de 40% din totalul energiei folosite domestic în 2013, 4.600 de Twh fiind consumaţi de China, iar alţi peste 3.800 de SUA.
Şi consumul de energie regenerabilă s-a mărit considerabil de la un an la altul, însă acesta nu este un lucru neapărat rău. Datele AIE arată că, între 2010 şi 2011, consumul de energie regenerabilă a crescut cu aproape 300 de Twh pe an, de la 4.100 Twh în 2010 până la peste 4.700 Twh în 2012.