Constantin Brâncuși, țăranul genial care a dat epocii noastre conștiința formei pure

„În sufletul meu nu a fost niciodată loc pentru invidie – nici pentru ură, ci numai pentru acea bucurie, pe care o poţi culege de oriunde şi oricând. Consider că ceea ce ne face să trăim cu adevărat este sentimentul permanentei noastre copilării în viaţă” – Constantin Brâncuși –

Acesta este, probabil, cel mai cunoscut și frumos citat al lui Constantin Brâncuși, o adevărată lecție de viață din care răzbate înțelepciunea țăranului român. Căci, mai mult decât orice: ”Eu am fost, întâi de toate, ţăran. Ţăran am rămas şi azi. Ţăranul, rumânul, îl ştii. Unul cântă din frunză, altul din fluier. Unul coace argilă, altul zugrăveşte oale. Eu am cioplit. De copil. M-au chemat lemnul şi cuţitul. Apoi piatra şi dalta… Arama şi ciocanul…”.

Brâncuși și-a recunoscut întotdeauna cu mândrie obârșia, dar și faptul că rădăcinile operei sale au fost întodeauna în tradițiile, miturile și funcția magică a artei populare românești.

Născut la 19 februarie 1876 în satul Hobiţa, comuna Peştişani, din judeţul Gorj, într-o casă construită în întregime din lemn, Constantin a fost cel de-al şaselea copil al plugarului C. Brâncuşi. Imaginea satului natal a fost păstrată cu sfinţenie de marele artist, mărturisind că „nu aş fi fost nimic şi nu aş fi dăltuit nimic fără Hobiţa, fără porţile şi fântânile ei, care au însemnat, pentru mine, o adevărată Academie de Belle-Arte“. Poate și de aceea, el a fost numit ”sculptorul sufletului românesc”.

Despre Brâncuși s-au scris, de-a lungul vremii, zeci de cărți și monografii, fiind considerat de critici o figură centrală în mișcarea artistică modernă, unul din cei mai mari sculptori ai secolului XX. „Brâncuși a fost acela care a dat epocii noastre conștiința formei pure”, spunea cunoscutul sculptor Henry Moore, iar Jean Cassou îl cataloga drept ”un artist genial, unul dintre cei mai mari creatori ai tuturor timpurilor”.

Sculpturile sale se remarcă prin eleganța formei și utilizarea sensibilă a materialelor, combinând simplitatea artei populare românești cu rafinamentul avangardei pariziene. Verticalitatea, orizontalitatea, greutatea, densitatea cât și importanța acordată luminii și spațiului sunt trăsăturile caracteristice ale creației sale.

 

Astăzi se împlinesc 146 de ani de la nașterea lui, ziua de 19 februarie fiind decretată de Ministerul Culturii „Ziua Națională Constantin Brâncuși”.

 

*articol revizuit la 19.02.2022

Sursa cover foto: Pinterest