Cele mai periculoase joburi, o nouă abordare
Astfel, au fost măsurate 974 de ocupații în funcție de șase riscuri: expunere la contaminanți, expunere la boli și infecții, expunere la condiții hazardante, expunere la radiație, risc de rănire, timpul petrecut (să nu uităm că inactivitatea, conform unor studii, ne scurtează viața). Toți acești factori au fost notați de la 0 la 100, în funcție de gravitatea expunerii și riscului.
Radiolog – examinează și diagnostică bolile și rănile folosind raze X și materiale radioactive.
Scor total: 52,8
Expunere la radiații: 87
Expunere la boli și infecții: 85
Timpul petrecut la lucru: 74
Operator furnal – lucrează cu diverse metale, la temperaturi extreme de ridicate, pentru producerea diferitelor tipuri de oțel.
Scor total: 58.2
Expunere la contaminații: 100
Risc de rănire: 96
Expunere la condiții hazardante: 94
Depanator ascensoare
Scor total: 52.8
Expunere la condiții hazardante: 98
Expunere la contaminații: 82
Risc de rănire: 61
Paramedici și asistenți medicali de urgență
Scor total: 54.0
Expunere la boli și infecții: 89
Expunere la contaminanți: 73
Risc de rănire: 53
Lucrători salubritate
Scor total: 55.0
Expunere la contaminanți: 55.0
Timpul petrecut la lucru: 69
Expunere la boli și infecții: 53
Piloții, însoțitorii și inginerii mecanicii de bord
Scor total: 55.7
Timpul petrecut: 93
Expunere la radiații: 73
Expunere la contaminanți: 68
Veterinarii și asistenții veterinari
Scor total: 60.3
Expunere la boli și infecții: 81
Risc de rănire: 75
Expunere la contaminanți: 74
Desigur, acestea sunt doar câteva dintre profesiile de risc și doar una dintre multele moduri de a vedea „problema”. Până la urmă și un contabil ori bancher poate suferi un accident de muncă, tăindu-se într-o foaie A4. În condițiile de lucru de la multinaționale, dereglări destul de mari apar în primii cinci ani de activitate. La început apar afecțiunile cardiace, precum hipertensiunea, apoi, în timp, apar dereglările psihice. Nici pentru firme nu este benefic, deoarece nu îşi ating scopul lor, de a face profit, pentru că angajaților le scade productivitatea.
La nivel european, stresul asociat cu munca este cea de-a doua problemă de sănătate, ca frecvenţă, după afecţiunile musculo-scheletale, şi i se atribuie 50-60% din numărul de zile de lucru pierdute.