Cele 10 pacate ale teambuilding-ului
Unu. Unele
organizatii privesc aceste programe punctual, fara a le include in strategia
sau planul lor de dezvoltare a personalului. Daca nu exista o astfel de
abordare, se ajunge in zona derizoriului: teambuilding-ul degenereaza in
chermeza. Iesim sa ne distram si sa
ne infratim la sprituri. Programul trebuie sa contina si aspecte amuzante,
momente de relaxare, insa nu trebuie pierdut din vedere sensul demersului.
Teambuiding-ul poate fi, de exemplu, o buna oportunitate pentru organizatie de
a realiza alinierea oamenilor la viziunea si valorile sale.
Doi. Pentru multe dintre companii,
teambuilding-ul apare ca o actiune de tip reactiv la o disfunctionalitate
existenta in organizatie, la aparitia asa-numitelor „bisericute" sau la nasterea
unui conflict de interese intre departamente. In fata acestor amenintari,
lucrul in echipa ii apare managementului ca o modalitate rapida si eficienta de
depasire a crizei. Se intampla, insa, ca schimbarea aceasta de optica sa
supraliciteze uneori importanta acordata echipei, in detrimentul valorilor
individuale. Daca programul nu reuseste sa atenueze situatiile conflictuale sau
se pierde din eficacitate, managementul se reorienteaza catre indivizi, care
revin in centrul atentiei. Si tot asa, se oscileaza ineficient intre cele doua
zone. Or, un beneficiu important al programelor de teambuilding este tocmai obtinerea
unui echilibru intre individ si echipa.
Trei. Uneori, se intampla ca participantilor la
un program de teambuilding sa nu li se explice de ce fac lucrurile sau aplicatiile
respective, iar feedback-ul este foarte precar. Este important ca
oamenii sa inteleaga care este legatura intre activitatile din teambuilding si
ceea ce fac in mod curent in business-ul lor. N-are sens sa fii purtat legat la ochi prin padure sau sa sari peste rapi fara
a pricepe de ce faci toate astea.
Patru. Un program de teambuilding poate sa esueze
si din cauza faptului ca multe companii vad in el un panaceu care poate rezolva
toate problemele. Nu au imaginea clara a tipurilor de dificultati pe care le au
in organizatie. Este posibil sa nu fie probleme de armonizare a relatiilor
dintre oameni, ci de motivatie individuala.
Cinci. Unele companii inteleg teambuilding-ul ca
pe un element motivator, energizant si isi trimit oamenii mult prea des in
astfel de programe. Devine o iesire care mai degraba oboseste si plictiseste.
Apare efectul invers, adica demotivarea, iar programul este perceput ca o
intruziune in viata personala. Suprasaturatia poate sa apara si daca
teambuilding-ul vine pe fundalul mai multor programe de dezvoltare inghesuite intr-o
perioada scurta de timp.
Sase. Multe dintre esecurile in teambuilding
apar din cauza faptului ca trainerul nu-si adapteaza programul
caracteristicilor grupului respectiv. El trebuie sa cunoasca in prealabil care
este spiritul organizatiei si daca este cazul sa mearga pe formule mai mult sau
mai putin sportive. Unele persoane sunt mai sensibile si este dificil sa le scoti
brusc dintr-o activitate comoda, de
birou, pentru a le pune in situatii de pericol fizic in weekend.
Sapte. Daca participa toata organizatia la teambuilding,
dar top managementul prefera sa stea deoparte, angajatilor li se transmite un
mesaj destul de neplacut. Pe de alta parte, daca seful participa, dar este
extrem de critic si continua sa-i traga de urechi pe angajati, el poate fi mai
degraba un element de disolutie, decat de coeziune.
Opt. Uneori, se organizeaza teambuilding-uri cu grupuri
foarte mari, de peste 100 de persoane. Daca vrei sa rezolvi unele dezacorduri
din interiorul organizatiei, un grup foarte mare ascunde asperitatile existente
si face imposibila orice armonizare. Experientele fericite de teambuilding sunt
cele care se fac cu grupuri mai mici, de
25-30 de indivizi.
Noua. Unii oameni vin incarcati negativ la teambuilding
deoarece au sa-si reproseze reciproc diverse lucruri, fara sa–si fi exprimat
direct nemultumirile. Daca teambuilding-ul este organizat dupa principiul
competitiei excesive, persoanele se grupeaza dupa afinitatile de la birou si se
separa de ceilalti. Astfel, este posibil ca „bisericutele" sa se intareasca, in
loc sa dispara, iar unele conflicte sa se reactiveze.
Zece. De multe ori, companiile aleg sa organizeze
teambuilding-uri fara sa apeleze la ajutor de specialitate. Or, daca nu exista
un lider capabil sa absoarba, sa amortizeze divergentele individuale, riscul de
esec este iminent. Un facilitator din exterior are marele avantaj ca nu este
implicat emo-tional, priveste detasat disputele interne si poate sa armonizeze
mai bine lucrurile.