Ce fel de roade ale unora dintre tehnologiile emergente ne așteaptă
De la automobilele autonome și până la progresele optogeneticii în domeniul neurologiei, via dezvoltarea sistemelor de inteligență artificială (AI), site-ul Scientific American a realizat o selecție a celor mai promițătoare tehnologii la care s-a lucrat în anul 2016.
În această selecție figurează, printre altele, “Internetul lucrurilor în varianta nano”! Mai precis, senzori nano pot purta medicina sau domeniul energetic, precum și alte domenii și sectoare, spre o dimensiune cu totul nouă. Internetul lucrurilor (Internet of Things — IoT), construit din microsenzori ieftini și microprocesoare cuplate la mici surse de energie și la antene wireless, extinde cu rapiditate universul online în afara calculatoarelor și dispozitivelor mobile, spre obiecte de multe ori prozaice cum ar fi termostate, automobile, sisteme de închidere a ușilor și ferestrelor sau chiar sisteme de monitorizare a animalelor de casă. Noi dispozitive IoT sunt anunțate aproape zilnic, iar analiștii se așteaptă ca până în 2020 nu mai puțin de 30 de miliarde de astfel de obiecte inteligente să fie funcționale.
Știința și tehnologia prezentului au ajuns la performanța de a miniaturiza senzorii la scară nanometrică — suficient de mici pentru a circula prin fluxul sanguin sau pentru a fi integrați direct în materialele de construcție. Acest pas este extraordinar de important pentru dezvoltarea așa-numitului Internet of Nano Things (IoNT) care poate deschide o nouă dimensiune pentru medicină dar și pentru domeniul energetic, printre multe altele.
Numeroși nanosenzori au fost realizați din materiale non-biologice, așa cum sunt nanotuburile din carbon, care pot detecta și semnala, acționând ca niște nanoantene wireless. Pentru că sunt extrem de mici, nanosenzorii pot colecta informații din milioane de puncte diferite. Dispozitive externe pot centraliza apoi aceste informații pentru a genera hărți incredibil de exacte care să înregistreze și cele mai mici variații de lumină, vibrații, curenți electrici, câmpuri magnetice, concentrații ale unor elemente chimice etc.
Tot în selecția efectuată de către Scientific American fi gurează și “Ecosistemele AI deschise sau câte un asistent personal pentru fiecare”.
Stare generală de fericire
Potrivit Agerpres, inteligența artificială poate însemna deblocarea unei capacități mult sporite de producție, dar și o mai bună stare a sănătății și un grad crescut de fericire pentru milioane de oameni. Unul dintre avantajele pe care celebritățile și bogații oameni de afaceri îl au față de oamenii de rând este că nu trebuie să-și cheltuiască timpul liber pentru a se ocupa de anumite aspecte mai puțin interesante ale vieții de zi cu zi: cum ar fi să-și facă singuri programul pentru zilele următoare, planuri de călătorie și rezervări, sau pur și simplu nu trebuie să caute singuri anumite informații de care au nevoie. Cei bogați și celebri au asistenți personali care se ocupă de astfel de lucruri care pot consuma foarte mult timp. În curând însă luxul de a beneficia de un asistent personal ar putea să nu mai fie doar apanajul lor. Datorită emergenței unui ecosistem AI deschis, aceste servicii vor deveni accesibile unui număr mare de oameni, la prețuri reduse.
De urmărit în acest domeniu sunt progresele ce vor fi înregistrate de sistemele de inteligență artificială Siri, aparținând Apple, Cortana (Microsoft), OK Google (Google) și Echo (Amazon). Ele pot extrage și răspunde la întrebări adresate prin viu grai, folosind sisteme de procesare a limbajului natural și apoi trec într-o nouă etapă, rezolvând o serie de sarcini utile, cum ar fi căutarea unui restaurant în apropiere, obținerea de informații de navigare spre anumite destinații, managementul agendei și identificarea intervalelor libere în care pot fi adăugate diferite întruniri, ședințe etc sau, pur și simplu, operarea unei căutări simple pe internet.
Însă, parcă de prea multe ori răspunsul primit de la aceste sisteme este "Sorry, nu știu nimic despre acest lucru" sau "Iată ce am găsit pe web". Desigur este firesc ca astfel de sisteme să aibă limite, însă problemele sunt legate de dificultatea cu care sunt dezvoltate și dotate cu noi caracteristici în condițiile în care sunt sisteme aflate în proprietatea companiilor enumerate.
În ultima perioadă au existat și abordări care au adus laolaltă mai multe astfel de sisteme tehnologice emergente, rezultând asistenți personali din ce în ce mai buni, care funcționează în ecosisteme AI deschise. Astfel de ecosisteme ne conectează nu doar dispozitivele mobile și computerele — și prin ele ne sincronizează mesajele, contactele, cheltuielile, calendarul și programul de lucru — dar pot ajunge chiar și până la termostatul din dormitor, știind să dea drumul la căldură înainte de a ajunge acasă, seara, pentru o mai mare eficiență energetică. Pe scurt, interconectarea sau relaționarea dintre Internet, Internetul lucrurilor (IoT) și datele personale, toate disponibile oricând și oriunde și putând fi accesate prin adresarea unor cuvinte unui sistem dotat cu AI, poate duce la o creștere importantă a productivității fiecărui individ și poate avea efecte benefice asupra stării sale generale de sănătate și de fericire!