Ce bătălii merită să duci la serviciu?

Un lucru e sigur: nu te poţi „lupta” cu orice problemă de la serviciu. Fiecare persoană deţine o anumită cantitate de „capital politic”, care nu este nelimitată. „Dacă faci caz de orice lucru mărunt şi ridicol, s-ar putea să nu obţii ceea ce vrei când apare ceva cu adevărat important”, spune Dorie Clark, consultant în strategie şi autoarea cărţii Reinventing You: Define Your Brand, Imagine Your Future. Chiar şi atunci când ai certitudinea că problemele pe care vrei să le aduci în discuţie sunt foarte importante, rişti ca reputaţia ta să aibă de suferit dacă le abordezi pe toate deodată.

„Există o anumită graniţă pe care o depăşeşti, când nu mai eşti văzut drept o persoană atentă, care rezolvă probleme, şi devii, în ochii celorlalţi, «Debbie cea deprimantă»”, spune Karen Dillon – autoarea cărţii Guide to Office Politics publicate de Harvard Business Review şi coautor al cărţii How Will You Measure Your Life? – referindu-se la un personaj din faimosul show de comedie „Saturday Night Live”: Debbie spune lucruri foarte deprimante, care au doar o legătură tangenţială cu situaţia, şi strică atmosfera. E important să îţi dai seama unde anume se află acea linie de demarcaţie. Lois Kelly – coautoare împreună cu Carmen Medina (vezi Studiul de caz nr. 1) a unei cărţi ce urmează să fie lansată în curând, cu titlul Rebels at Work: Befriending the Bureaucratic Black Belts and Leading Change from Within – spune că oamenii deştepţi calculează cu mare grijă, pentru a-şi da seama pe ce anume merită să îşi «cheltuiască» timpul şi energia. Fie că problema este minoră, fie că este fundamentală, iată cinci principii care te ajută să decizi dacă să abordezi o problemă sau să o ignori.

Află câtă autoritate ai

Înainte de a încerca să rezolvi ceva ce te supără, va trebui să te gândeşti şi să estimezi măsura în care ai reputaţia şi autoritatea necesară ca să reuşeşti. „Oamenii sunt mult mai dispuşi să răspundă cerinţelor tale dacă ai dovedit ceea ce poţi şi te-ai afirmat în companie”, spune Clark. Fă tot ce poţi tu mai bine ca să ai o poziţie bună şi solidă în ochii superiorilor şi colegilor tăi. De asemenea, gândeşte-te că îţi va fi mai uşor să duci o luptă dacă are legătură cu jobul tău. Formulează problema într-un fel care să potrivească lucrurile cu responsabilităţile pe care le ai în rolul tău. Dacă îţi dai seama că este greu, încearcă să ceri modificarea fişei postului, incluzând în ea schimbarea pe care vrei să o obţii.

Asigură-te că ai o soluţie

Nu ar trebui să indici o problemă fără să poţi oferi şi o soluţie constructivă pentru rezolvarea ei sau un plan pentru găsirea unei soluţii. „Vrei să fii perceput drept o persoană care vine cu idei şi le prezintă într-un mod pozitiv”, spune Dillon. Aşadar, dacă ai ceva de criticat, dar nu eşti sigur cum ai putea îmbunătăţi lucrurile, mai bine studiază problema şi discut-o cu alţii înainte de a o face publică.

Cât de importantă este problema pentru tine şi organizaţie?

Dacă intenţionezi să „înoţi contra curentului”, fii conştient că gestul acesta îşi are costurile lui, aşa că trebuie să fii sigur că merită să îl faci. Este problema aceasta doar ceva care te irită pe tine sau vă împiedică, într-adevăr, pe tine şi pe colegii tăi să faceţi aşa cum trebuie o treabă importantă? Gândeşte lucrurile profund şi până la capăt, ca să îţi dai seama care sunt riscurile implicate. „Dacă lansezi o cruciadă ca să vi se dea cafea de la Dunkin’ Donuts în locul celei de la Starbucks, avantajul este că vei căpăta felul de cafea pe care ţi-o doreşti, dar există dezavantajul că vei arăta ca un zelos neproductiv”, avertizează Clark. Kelly are o părere similară: „Rebelii eficienţi au un radar foarte fin pentru detectarea lucrurilor care contează pentru organizaţie”. Ea îţi sugerează să evaluezi importanţa problemei pe o scară de la 1 la 10. Dacă este de 6 sau mai puţin, ea îţi recomandă să o laşi baltă. Clark adaugă că ar trebui să fii în stare să formulezi clar modul în care soluţia pe care o propui va permite grupului în care lucrezi sau companiei să avanseze spre obiectivele sale. Acestea fiind spuse, dacă problema va avea nevoie de resurse minime pentru a fi rezolvată, s-ar putea să merite totuşi să o abordezi.

„Testează apele”

Este de notorietate faptul că iniţiativele care duc la o schimbare sunt dificile, aşa că testează-ţi ideea înainte „de a te arunca în apă cu capul înainte”. „Du-te şi vorbeşte cu nişte colegi în care ai încredere şi testează-ţi ideea, ca să vezi cum reacţionează, spune Clark. Dacă ei cred că va fi o sarcină de proporţii herculeene, mai gândeşte-te. Dacă ei cred că ai o idee bună, din care ar putea ieşi ceva interesant şi valoros, atunci ai un punct bun de pornire”. Nu e nevoie să stabileşti o întâlnire formală; încearcă, pur şi simplu, să menţionezi cu lejeritate soluţia pe care o propui atunci când subiectul de care este legată apare natural în discuţie. De exemplu, după o şedinţă lungă, ai putea să spui: „Se pare că petrecem prea mult timp în şedinţe de genul acesta. Poate încercăm să ţinem nişte şedinţe zilnice de tip stand-up – în care să stăm în picioare şi să ne punem la curent cu stadiul în care ne aflăm fiecare –, iar disconfortul de a sta prea mult în picioare ne va motiva pe toţi să ne mişcăm mai rapid şi să păstrăm şedinţele mai scurte”. Apoi urmăreşte să vezi ce reacţie au oamenii la sugestia ta.

Recrutează-ţi câţiva suporteri

Faptul că îţi testezi mai întâi ideea serveşte şi altui scop, în sensul că îţi construieşte acel sprijin timpuriu care te va ajuta atunci când o vei pune în discuţie oficial. Şi este mult mai uşor să te apuci de ceva dacă ai „în spate” şi câţiva oameni care te susţin. „Atunci când va veni timpul să-ţi prezinţi ideea, poţi să indici ceea ce ai aflat de la ceilalţi. Lucrul acesta arată că nu eşti «un luptător singuratic»”, spune Kelly. Caută-ţi suporteri dincolo de cercul tău imediat de colegi, ca să arăţi că ai o susţinere largă. Dar ai grijă! Nu vrei să pară ca şi cum ai încerca, în secret, să-i atragi pe oameni de partea ta”, spune Dillon; asigură-te că semnalizezi în mod clar faptul că scopul tău este să-i reuneşti pe oameni pentru a obţine, prin brainstorming, posibile soluţii. Şi nu te asocia cu cei alături de care te-ai afla într-o companie proastă. Nu te asocia cu o persoană care se plânge mereu de câte ceva sau cu oameni care nu sunt dispuşi să-şi ducă singuri propriile bătălii, adaugă ea. Alege oameni care sunt foarte respectaţi.”

Nu este esenţial să îl atragi şi pe şeful tău, ca să-ţi susţină ideea –, dar sprijinul lui îţi poate fi de ajutor. În acelaşi timp, nu te aştepta ca el sau ea să ducă bătăliile în locul tău. „Nu-ţi doreşti să alergi la şeful tău de fiecare dată când vrei să se schimbe ceva, spune Dillon. Poţi să comunici cu el sau ea odată ce ai nişte idei bine gândite şi un plan în care arăţi cum vei rezolva problema.”

Principii de ţinut minte

Fă asta:

• Comunică modul în care rezolvarea problemei se potriveşte cu ceea ce faci în jobul tău sau fă în aşa fel încât această rezolvare să devină o parte oficială din responsabilităţile tale.
• Asigură-te că ai în minte o soluţie sau măcar un plan de atac, înainte de a ridica problema.
• Gândeşte-te bine în câte bătălii vrei să intri, ca să nu-ţi epuizezi „capitalul politic de care dispui”.

Nu face asta:

• Nu aborda o problemă neimportantă pentru organizaţia ta.
• Nu te baza pe şeful tău să ducă lupta în locul tău; abordează-l cu un plan bine gândit.
• Nu te avânta „cu capul înainte” decât după ce ai testat mai întâi ideea, discutând-o cu nişte colegi în care ai încredere.

Amy Gallo este editor colaborator al Harvard Business Review