Care este situaţia curentă a IMM-urilor din România

Analizele statistice se axează pe IMM-urile active în sectoarele non-financiare: agricultură, industrie şi energie, construcţii, comerţ şi servicii. Au fost incluse în analiză firmele din domeniul agriculturii, chiar dacă, în mod obişnuit, acestea nu sunt prezente în statisticile structurale ale întreprinderii de la Institutul Naţional de Statistica (INS) sau Eurostat. În viziunea FPP, dezvoltarea inițiativei antreprenoriale în mediul rural, reflectată în dinamica pozitivă şi potenţialul economic crescut al firmelor mici din sectoarele agricultură, silvicultură şi pescuit este relevantă pentru mediul de afaceri din România.

Concluziile succinte prezentate în fiecare capitol vin să sublinieze principalele caracteristici în evoluţia sectorului IMM din România, sub aspectul demografic, al performanţelor economice şi al locurilor de muncă, cu evidenţierea contribuţiei lor regionale şi a poziţionării în raport cu indicatorii întreprinderilor mici şi mijlocii din Uniunea Europeană.

Reprezentând 99% din firmele active şi contribuind cu un procent de 66% la numărul total de angajaţi, IMM-urile din România se situează la nivelul mediei din UE la aceşti doi indicatori, fiind însă deficitare în ceea ce priveşte ponderea lor la formarea valorii adăugate din economie. Cele mai multe IMM-uri îşi desfăşoară activitatea în sfera serviciilor, procentajul acestora în totalul activităţilor economice fiind de 39,5% în România, faţă de o medie de 44,2% la nivelul UE.

În anul 2011 numărul înmatriculărilor de noi firme la ONRC a crescut cu 9% faţă de anul precedent, cele mai multe startup-uri fiind înregistrate în comerţ (28,4%), în alte servicii (23,9%) şi în agricultură (15,6%).

Rolul important al întreprinderilor mici şi mijlocii active în economie este susţinut de valorile cifrei de afaceri, prezentate în studiu, împreună cu repartiţiile pe clase de mărime şi pe sectoare de activitate. IMM-urile contribuie cu un procent de 40% la cifra de afaceri totală din industria românească, ponderea lor în raport cu întreprinderile mari fiind menţinută chiar şi în perioada de recesiune economică. Acestea reprezintă un factor de competitivitate industrială fiind principalul furnizor în industria alimentară, cea de prelucrare a lemnului, industria produselor din cauciuc şi mase plastice, aceea a hârtiei şi a activităţilor tipografice sau industria construcţiilor metalice. Se remarcă de asemenea, IMM-urile din agricultură care au beneficiat de un ritm constant de creştere a cifrei de afaceri şi o pondere majoră de 72,5% faţă de întreprinderile mari.

Prin realizarea acestei lucrări, Fundaţia Post-Privatizare contribuie în mod activ la promovarea antreprenoriatului, susţinând, prin activităţile ei, dezvoltarea unui mediu de afaceri competitiv şi durabil în România. În acest sens, FPP iniţiază în mod constant o serie de colaborări inter-instituţionale, care vizează atât o mai bună informare a întreprinzătorilor asupra resurselor disponibile pentru afaceri, cât şi coagularea eforturilor de susţinere a sectorului IMM, pornind de la cunoaşterea stării curente a acestuia.

Elaborarea studiului s-a realizat cu sprijinul instituţiilor partenere, a căror contribuţie a fost esenţială pentru asigurarea datelor statistice actualizate: Oficiul Naţional al Registrului Comerţului, Institutul Naţional de Statistică şi Agenţia pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru IMM.