Calitatea vietii este legata de starea de sanatate

Termenul de „calitate a vietii legata de starea de sanatate” (health related quality of life) include „domeniile sanatate fizica, psihica si sociala, vazute ca arii distincte, influentate de experientele, convingerile, asteptarile si perceptiile personale” . Fiecare dintre aceste domenii are o componenta obiectiva si una subiectiva, la fel de importante: pe de o parte, este propria noastra grila de evaluare, iar pe de alta parte, este cea obiectiva, stabilita de medic, conform standardelor profesionale. Nu rareori apare situatia in care, conform standardelor profesionale (frecventa si gravitatea simptomelor, rezultatele testelor de laborator, rezultatele investigatiilor imagistice etc.), starea sanatatii este definita in aceiasi termeni la doi pacienti, dar perceptia lor despre propria calitate a vietii este
profund diferita.

Pentru a putea exemplifica mai bine, o sa incerc sa descriu instrumentele utilizate de obicei in definirea calitatii vietii legate de starea de sanatate. Nu voi descrie indicatorii obiectivi, care tin de evaluarea medicala propriu-zisa. Voi prezenta cateva exemple de intrebari care incearca sa cuantifice definirea personala a acestei notiuni.

Se pot utiliza exprimari simple si foarte generale, ca de pilda:

„Acordati o nota de la 1 la 10 starii dumneavoastra de sanatate actuale”, precum si chestionare mult mai elaborate, care cuprind toate domeniile mentionate mai sus. De exemplu, pentru evaluarea domeniului fizic, se pot pune intrebari de tipul: „Urmatoarele afirmatii se refera la activitati pe care le desfasurati in timpul zilei. Va limiteaza cumva starea de sanatate vreuna dintre urmatoarele activitati? Daca da, in ce masura?

• ridicarea si transportul cumparaturilor obisnuite;
• urcarea unui etaj;
• activitatile de autoingrijire: spalatul si imbracatul”.

Subiectul poate alege intre urmatoarele raspunsuri:

1. Da, sunt destul de limitat;
2. Da, sunt putin limitat;
3. Nu, nu sunt deloc limitat.

Pentru domeniul psihic, exista intrebari care incearca sa evalueze global gradul de depresie, de anxietate, de control emotional, precum si de apreciere generala a echilibrului psihic si a afectului.

Pentru domeniul social (compus din subdomeniile profesional, al functionalitatilor zilnice si al relatiilor personale), un exemplu ar fi: „In ultima luna ati muncit la fel de mult ca si cei care au aceeasi pozitie profesionala ca a dumneavoastra?”

Pentru multe boli cronice, exista chestionare specifice, de obicei legate de frecventa simptomelor (de exemplu, pentru astmul bronsic, una dintre intrebari este „V-ati trezit in ultima luna, noaptea, din cauza unei crize de astm? Daca da, mentionati de cate ori”.

Pragul de toleranta la disconfort este un element foarte subiectiv, generat de o complexitate de factori (experiente anterioare, emotii negative sau pozitive legate de evenimentul respectiv etc.) si de aceea scopul intrebarilor este acela de a obtine un mod de cuantificare a perceptiei subiectului despre propria dizabilitate.

Autodefinirea calitatii vietii este din ce in ce mai importanta si din perspectiva medicului. Pentru ca, de fapt, rezultatul oricarui tratament, chiar daca se poate masura obiectiv (ameliorarea parametrilor functionali ventilatori, in cazul astmului bronsic, de exemplu) are ca cel mai relevant beneficiu marirea gradului de autonomie si diversificarea potentialului de optiuni de activitate zilnica a pacientului (cresterea capacitatii de a face efort, reluarea activitatii profesionale, socializare), precum si, ultimul, dar nu cel din urma, imbunatatirea imaginii de sine.