Bonusuri, al 13-lea salariu și prime de loialitate. Unde se întâmplă asta

Asta arată studiul de salarizare AIMS Salary Map IT editia 2015, publicat recent, care oferă date statistice despre piața salariilor și a beneficiilor pentru industria IT din Vestul, Nordul și Estul României.

Informațiile prezentate în studiu au fost oferite de 50 de companii din domeniul R&D (cu activitate principală pe zona de dezvoltare software) din centre regionale precum Timișoara, Cluj, Iași, Brasov, Sibiu sau Craiova, companii care numără împreună peste 7.200 de angajați în domeniul R&D.

Salariile din IT vor crește în 2015

Studiul, care a ajuns la a X-a ediție, arată că industria R&D din țara noastră se mișcă într-un ritm specific, superior altor ramuri ale economiei. Concret, majoritatea companiilor care au participat la studiu au declarat că vor crește salariile angajaților în anul 2015 cu un procent care se situează între 8,69% și 20% (din bugetul total de salarii).

Majoritatea deciziilor de creștere salarială sunt luate pe baza evaluării performanței individuale. Astfel, în 92% dintre cazurile în care unui angajat i se mărește salariul, cele mai importante sunt rezultatele pe care le are la locul de muncă. Pe de altă parte, sunt și companii (42%) pentru care contează vechimea pe care o are un angajat în cadrul firmei și gradul de senioritate.

„Datorită acestui aspect, în suficiente cazuri angajații cu mai puțină vechime în firmă pot ajunge la nivele salariale superioare angajaților mai vechi și loiali, dar care nu au ieșit foarte bine la evaluarea performanțelor”, potrivit studiului.

Bonusuri salariale, al XIII-lea salariu și prime de loialitate

Un procent de 72% dintre companiile participante la studiu acordă bonusuri de performanță angajaților, bonusuri care se adaugă salariului fix lunar. O altă practică, din ce în ce mai rar întâlnită în România, este al XIII-lea salariu, pe care o treime dintre companiile chestionate îl acordă. Cele mai multe companii acordă cel de-al XIII-lea salariu la final de an, în perioada sărbătorilor. Practica celui de-al XIII-lea salariu a fost adusă în România la începutul anilor 2000 de firmele germane.

În special în companiile din Vestul țării, angajații primesc prime de loialitate, care se acordă după ce aceștia rămân în companie pentru o anumită perioadă de timp. De regulă, prima de loialite se acordă o singură dată, în funcție de numărul de ani pe care un angajat i-a petrecut în companie. De exemplu, angajații care au o vechime în companie de peste cinci ani pot primi până la 6.500 lei brut, angajații care au depășit zece ani în cadrul firmei se ajunge la cifre și mai mari (peste 14.000 lei brut).

Chiar dacă majoritatea firmelor participante la studiu nu prevăd încă acordarea acestei prime, specialiștii care au realizat studiu cred că există o tendință de creștere de la an la an a numărului de firme care acordă acest stimulent.

„O posibilă explicație ar fi lupta tot mai aprigă pe care firmele de profil o dau pentru a crește retenția angajaților seniori, într-o piață în care recrutarea agresivă de personal de la firmele concurente devine o practică tot mai răspândită”, se mai arată în studiu.

Mașina de serviciu, un instrument de lucru, dar și un simbol al statutului

În afara stimulentelor financiare, angajații din IT primesc și alte beneficii. Acordarea mașinii de serviciu pentru angajații din eșaloanele de management este o abordare tot mai răspândită în România. Este, în același timp, un instrument de lucru – pentru cei care trebuie să facă deplasări în interes de serviciu -, dar și un simbol al statutului pentru că acest beneficiu este acordat, în general, managerilor din eșaloanele de upper management.

Acordarea mașinii de serviciu pentru managerii din R&D nu este, însă, o practică uniform întâlnită pe întreg cuprinsul țării. Cercetarea AIMS arată că managerii de R&D din Timișoara beneficiază într-un grad mult mai mare de acest stimulent (în 42% din companiile participante la AIMS Salary Map IT și care provin din regiunea Timișoara – există angajați care dispun de acest beneficiu), decât cei din regiunea Cluj sau Iași (unde cifrele sunt mult mai mici – 17%, respectiv 20%).

Un beneficiu suplimentar este că, în jumătate din cazurile raportate în studiu, angajații au dreptul să cumpere mașina la un preț subvenționat în urma expirării perioadei de leasing.

Alte stimulente, de la asigurări private de sănătate până la prime de relocare

O situație specifică industriei IT o constituie preocuparea angajatorilor pentru sănătatea salariaților. Potrivit studiului AIMS, nouă din zece anagajtori le oferă salariaților servicii medicale suplimentare celor obligatorii prin lege (medicina muncii). Mai exact, 60% dintre companiile participante au declarat că oferă angajaților abonamente la rețele de clinici private, în timp ce aproximativ 30% oferă angajaților asigurări private de sănătate. Spre deosebire de alte ramuri ale economiei, în industria R&D aceste beneficii nu se acordă doar angajaților din management, ci sunt distribuite echitabil către toți salariații.

O altă cifră în creștere este numărul firmelor care le plătesc angajaților contribuția la fonduri de pensii private. În 2015, 24% dintre participanții la studiul AIMS au declarat că acordă acest beneficiu, o cifră mai mare decât cea din 2014.

Cercetarea a mai scos la iveală că jumătate dintre companiile respondente au strategii de relocare și oferă prime speciale de relocare pentru angajații din alte regiuni. „Această abordare mai proactivă a procesului de recrutare are efecte interesante, deoarece duce la o anumită uniformizare a pieței salariale din mediul R&D din România. Dacă la începutul anilor 2000 salariile din Craiova sau Iași erau semnificativ sub media din Capitală, sau din chiar din vestul României, această diferență a scăzut în ultimii ani”, se arată în studiu.

Totodată, un procent de 98% dintre companiile participante la studiu au declarat că au bugete de training. În medie, conform rezultatelor studiului, fiecare angajat din R&D petrece între 32 de ore anual (pentru companiile din Cluj) și 42 de ore anual (pentru companiile din Timisoara) în sala de curs.

De asemenea, angajaților li se permite un program de muncă cu ore flexibile. 90% dintre participanți au introdus programul flexitime, ceea ce înseamnă că nu au o oră fixă la care vin sau plecă de la birou. Mai mult, peste jumătate dintre companiile respondente au declarat că le permit angajaților să muncească de acasă cel puțin o zi pe săptămână.

Toate aceste beneficii sunt necesare pe o piață în care fluctuația forței de muncă este peste nivelul înregistrat în Occident (cifra medie a fluctuației procesată pentru participanții la studiu este de 17%/an), iar trendul este de creștere a numărului de posturi disponibile pe piață (participanții la studiu și-au propus să crească numărul de angajați cu o cifră medie de 18% în acest an și cu încă 16% în 2016).