Bogdan Papuc, AER: Lucram la o retea de posibile destinatii de ecoturism in Romania

Asociatia pe care o conduce face posibile parteneriate intre agentii de turism si ONG-uri de dezvoltare locala, intre administratii de arii protejate si experți straini sau mici afaceri ecoturistice.

Bogdan este invitat ca speaker la Tabara Inaltatorilor de Zmee, o tabara educational-inspirationala organizata de ING, ce va avea loc pe plaja de la Vadu intre 2 si 3 august, cu ocazia celebrarii a 20 de ani de cand ING incurajează si sustine oameni puternici si curajosi care indraznesc sa viseze si sunt dispusi sa faca totul pentru ca ideile lor sa devina realitate.
Am vorbit si noi cu Bogdan despre proiectele la care lucreaza Asociatia, despre ce ar fi de facut pentru ca Romania sa aiba o strategie in domeniul turismului si ecoturismului, si care sunt obstacolele pe care le intampina.

Cum ai ajuns sa lucrezi la Asociatia de Ecoturism din Romania (AER)?

Asociatia de Ecoturism din Romania a fost infiintata acum 11 ani, de un grup de initiativa din zona Brasov, ca urmare a unui proiect foarte important in Romania la acea vreme, Carnivore mari in Carpati, ce avea ca obiectiv conservarea a trei carnivore mari, urs lup si ras. În cadrul proiectului incepuse sa se dezvolte ecoturimul in Romania, se aduceau straini, in special germani si englezi, in zona Pietrei Craiului, pentru a observa urme de ursi si de alte animale salbatice. Oamenii care erau la vremea aceea in acest proiect au realizat ca Romania are un potential foarte mare in ecoturism si ca natura poate fi un element de atractie central pentru turisti.

In timpul facultatii – eu am studiat la Cluj Geografia Turismului si eram implicat intr-un ONG care desfasura mici proiecte de dezvoltare durabila in zone montane. In cadrul unui proiect am avut ocazia sa-l intalnesc pe presedintele AER, Andrei Blumer, care ne-a tinut si un curs despre ecoturism si atunci mi-am dat seama ca imi place foarte mult domeniul acesta si ca vreau sa fac ce facea si el. Dupa ce am terminat studiile am lucrat la Bucuresti intr-o agentie de turism timp de aproape doi ani, iar mai apoi, avand si o colaborare part-time cu WWF Romania, am fost recomandat de acestia pentru a ocupa un post in cadrul AER. Asa am ajuns sa lucrez aici, din 2009.

Ai fost si esti implicat in proiecte de ecoturism. Spune-mi despre Reteaua Nationala de Destinatii de Ecoturism, un proiect inceput anul acesta, si care dureaza pana in 2016.

Acest proiect are ca scop dezvoltarea unei retele de viitoare posibile destinatii de ecoturism. Noi nu putem da aceasta titulatura, certificarea se face de catre Autoritatea Nationala pentru Turism, cu care suntem in parteneri in acest proiect. Urmarim sa ajutam noua zone, sa le crestem capacitatea de a se dezvolta ca destinatii de ecoturism.

Si cum faceti asta, cu ce mijloace?

Vor fi, pe de o parte, workshopuri, cursuri, traininguri, unde sa le spunem oamenilor care este directia in care sa se dezvolte. Va fi si un info trip in Austria, unde exista deja un model functional de destinatie de ecoturism ce aduce beneficii localniclor. Apoi, dupa ce lucrurile vor incepe sa se miste la nivel local, avem si o componenta importanta de promovare – realizam materiale specifice, o platforma online, unde se vor regasi informatii complete despre toate destinatiile de ecoturism si zonele care se incadreaza in acest concept. Va fi si prezenta la Targul National de Turism al Romaniei din 2016, in primavara, la Bucuresti. Toate acestea ca sa aducem acest produs in atentia pietei romanesti.

Despre ce zone vorbim si ce ar trebui sa schimbe, sa imbunatateasca pentru a deveni certificate ca zone ecoturistice?

In momentul de fata exista doua zone care au fost certificate de ANT, e vorba despre Mara-Cosău – Creasta Cocosului, in zona Maramureșului istoric si zona Piatra Craiului – Zarnesti, langa Brasov.

Sunt speciale pentru ca sunt situate in apropierea unor arii protejate – la Zarnesti e Parcul National Piatra Craiului iar in zona Maramuresului e rezervatie naturala Creasta Cocoșului si mai multe situri Natura 2000, retea de arii protejate la nivelul UE.

Exista o retea de servicii turistice – vorbim de pensiuni turistice si mici tour operatori care ofera activitati in natura – observare de pasari, de animale salbatice; mai ales in Zarnesti se face observare de urs si urme de animale salbatice, mountainbike, activitati de iarna – schi de tura, tururi fotrografice, culturale… Sunt activitati diverse cu accent pe natura sau pe tururi culturale in zona rurală.

Un alt element pe care ar trebui sa il indeplineasca aceste zone e sa aiba o structura de coordonare, toata dezvoltarea si promovarea turistica sa se faca in mod organizat, planificat, strategic, de catre o entitate care sa asigure dezvoltarea unitara a zonei. Din pacate, in Romania nu se intampla asta acum in nicio destinatie turistica, indiferent de felul ei. Principala problema pe care o intampinam este asigurarea finantarii pentru o astfel de organizatie.

De unde ar putea veni banii? Si cum ar trebui sa functioneze aceasta organizatie?

Exista mai multe modele la nivel international, pot sa existe si organizatii private, independente, neguvernamentale- in acest caz trebuie sa isi asigure finantarea din fonduri proprii sau sa atraga fonduri nerambursabile; sau pot fi integral au partial sustinute de bugete locale, bugetele județene sau bugetul national. Majoritatea centrelor functioneaza asa – o cota parte din bugetul anual necesar vine de la primarie, o cota parte de la Guvern, apoi din cotizatiile mebrilor sau din alte activitati pe care le desfasoara.

Ar trebui un plan foarte coerent de infrastructura, asadar, pentru a dezvolta aceste zone si a atrage turisti…

E vorba despre infrastructura turistica usoara, noi nu ne dorim sa apara in aceasta zona hoteluri, in niciun caz, pentru ca atunci cand vorbim despre ecoturism, vorbim de afaceri mici, dezvoltate de localnici. Activitatile pe care ei le deruleaza sa le fie lor benefice, trebuie sa le sustina modul lor de viata, si mai apoi banii sa fie rulati pe plan local, ca sa genereze valoare adaugata.

Ce crezi ca ar trebui sa se faca mai mult, guvernamental vorbind?

Da, grea intrebare… Ar trebui sa se faca mai mult, bineinteles. Dar si cu mai multa atentie, in unele cazuri. Inclusiv daca vorbim de promovare. In presa ultimului an au aparut cateva semnalizari in ce priveste organizarea evenimentelor turistice de promovare sau prezenta la targuri de turism. Directia pe care merge ANT este buna, dar se poate si mai bine.

Vorbim despre imaginea Romaniei in strainatate, nu?

Da, vorbim de o calitate scazuta a materialelor de promovare, de scapari la traducere, ceea ce nu este acceptabil sa se intample la nivelul acesta. A fost spre exemplu un caz la Targul De Turism din Berlin, cel mai mare din Europa; acolo cuvantul Romania era tradus gresit in germana– nu se intelegea Romania ci Romanca. Iar mesajul final era: Descopera Romanca frumoasa.

As sublinia insa faptul ca exista deschidere din partea autoritailor, in special la nivelul ANT, pentru includerea ecoturismului in strategia de promovare, inclusiv prin includerea unor targuri specializate in lista evenimentelor de promovare la care Romania va participa.

Avem un exemplu bun de zona ecoturistica unde se intampla lucrurile? Exista deja proiecte care sustin dezvoltarea sustenabila a comunitatii locale?

Sunt mai multe astfel de zone in Romania. Din pacate niciuna dintre ele nu e la un nivel foarte bun. Sunt multe de facut peste tot.

Un exemplu ar fi Padurea Craiului din Apuseni, unde s-a amenajat o retea de pesteri, ce reprezinta o atractie majora in zona, si care atrage un flux din ce in ce mai mare de turisti. E o zona carstica – aici pestera Meziad a fost amenajata la standarde europene, apoi mai e o pestera, complet noua, abia introdusa in circuitul turistic din Romania – Pestera cu cristale din mina Farcu; mai e in circuit Pestera Vantului si Pestera Vadul Crisului. Acestea au fost reintroduse in circuitul turistic.

Ar mai fi zona Tara Hategului- Retezat, unde e Retezul ca destinatie de drumetie, si apoi mai este acolo Georparcul Dinozaurilor. Unii istorici spun ca in aceasta zona e cea mai veche biserica din Romania, este aici si cetatea care l-a inspirat pe Jules Vernes sa scrie Castelul din Carpati, sunt curti si resedinte nobiliare din perioada medievala.

Pe langa asta sunt fosile de dinozauri si administratia geoparcului a inceput sa amenajeze o expozitie cu replici de dinozauri in marime naturala.

Un alt exemplu de zona ar mai fi Delta Dunarii, unde avem un parteneriat cu Asociatia Ivan Pataichin – am realizat un centru de inchiere al canotcilor – canotca e o barca noua, realizata de Ivan Pataichin; incercam sa creem un altfel de turism, pentru ca acum, problema majora cu care se confrunta Delta e ca durata sejurului e foarte scurta, totul se intampla in viteza, plimbarile se fac in barci cu motor si, de fapt, mergi in Delta dar nu simti ca esti acolo.

Turistii straini care vin aici sunt interesati de un alt tip de experienta: inchiriaza caiace, merg pe canale, sa vada pasari, sa auda sunete, sunt deranjati de modul acesta de a face turism, pe care autoritatile din zona il promoveaza.

A fost un incident la un moment dat: un coleg de-al meu era cu un reporter de la Reuters si o barca cu motor a trecut in viteza si i-a rasturnat. Iar jurnalistul strain avea echipamament de cateva mii de euro, pe care l-a pierdut. O experienta pe care ulterior a relatat-o intr-un articol. N-a fost de bine.

Care ar fi marea prioritate in ecoturism?

Prioritatea noastra numarul unu in acest moment este sustinerea zonelor în care lucrăm sau avem parteneri, pentru ca ele sa devina destinatii de ecoturism. Sa indeplineasca criteriile respective.

Ce se intampla dupa ce devin destinatii de ecoturism? Ce spune legea?

Pan acum exista doar un ordin de ministru, care reglementeaza certificarea destinatiilor de ecoturism, insa spre, exemplu, suntem in discutii si cu Ministerul Agriculturii, care a fost de acord sa includa punctaj suplimentar pentru zonele certificate care aplica pentru fonduri europene. Mecanismele de stimulare a acestor zone, venite de la nivel guvernamental, sunt in desfasurare. Si asta din pacate nu tine de noi. Noi facem lobby in sensul asta. Dar mai departe e o decizie la nivel de Guvern, in ce masura poate sa sprijine aceste zone.

Este vorba despre cadrul legislativ?

Da, este vorba si despre asta. Din partea ANT avem promisiuni ca aceste zone vor fi ajutate sa se promoveze, macar din punct de vedere al materialelor de promovare si prezenta la unele targuri. Dar, ar trebui asigurata si o minima finantare pentru acea organizatie care va coordona acea destinatie, si deocamdata nu s-a identificat o solutie.