Auditorii interni, de la specialişti în conformitate, la consilieri strategici
Peste 500 de directori şi membri din comitetele de audit intern au subliniat faptul că funcţia de audit intern trebuie să joace un rol mai important în organizaţii, se arată în noul studiu dezvoltat de EY împreună cu Forbes Insights. Doar 28% dintre cei chestionaţi în cadrul studiului au spus că auditul intern joacă un rol strategic în prezent, în timp ce 54% dintre ei au afirmat că principalul mandat al auditorului intern e pe cale să devină acela de consilier strategic, ceea ce marchează o schimbare radicală de abordare.
Studiul – Global Internal Audit Survey: Matching Internal Audit talent to business needs – enumeră volatilitatea pieţei, instabilitatea financiară şi schimbările tehnologice rapide, alături de cererea tot mai insistentă din partea consumatorilor şi a organismelor de reglementare pentru mai multă transparenţă în privinţa operaţiunilor companiei ca fiind principalii factori care pun presiune pe funcţia de audit intern, determinând o extindere a rolului jucat de acesta dincolo de domeniul tradiţional al conformităţii.
„Mesajul clar ce se desprinde din studiu este acela că auditorii interni trebuie să înceteze să se mai considere doar nişte specialişti în conformitate şi să înceapă să-şi asume un rol mult mai amplu, mai degrabă strategic, în cadrul organizaţiei”, spune Brian Schwartz, lider al departamentului Audit Intern, din cadrul EY. “Echipa de management şi consiliul de administraţie cer tot mai adesea auditorilor interni să le prezinte analize interne mai detaliate şi să anticipeze mai bine riscurile tradiţionale şi pe cele emergente, chiar dacă principala lor responsabilitate rămâne domeniul activităţii de conformitate”.
Această schimbare poate necesita din partea companiilor o re-echilibrare între auditările de conformitate şi cele consultative. 96% dintre respondenţi au afirmat că funcţia consultativă ocupă deja o parte semnificativă din planul lor de audit. Identificarea echilibrului corect între funcţia de conformitate şi cea consultativă a auditului va juca un rol critic, pe măsură ce toleranţa la risc şi obiectivele strategice ale companiilor se modifică.
Aspectele cheie identificate de studiu
Deficit de abilităţi: dezvoltarea rolului strategic al auditul intern va necesita noi abilităţi şi competenţe pentru care multe dintre organizaţii s-ar putea să nu fie pregătite. În topul celor mai importante cinci abilităţi deficitare identificate se înscriu analiza de date, corelarea cu strategia de business, experienţa aprofundată în industrie, managementul riscului şi identificarea şi prevenirea fraudelor.
Pieţe emergente: cu o proporţie în creştere a veniturilor provenind din pieţele emergente, apar noi riscuri de natură culturală, fiscală, privind reglementarea şi gestiunea talentelor. Companiile vor fi nevoite să angajeze resurse suplimentare pentru a gestiona aceste riscuri în evoluţie.
Lacune de pregătire: gândirea critică, aplicarea în practică a cunoştinţelor de business sau abilitatea de a articula informaţiile despre afacere încep să devină la fel de importante ca şi abilităţile pur tehnice de audit. Însă, doar 51% dintre respondenţi au menţionat că au cerinţe de competenţe şi training bine definite pentru auditorii lor.
Bugetul auditului intern: comitetele de audit intern au nevoie de bugete adiţionale şi de resurse. În ultimul an, doar 28% dintre respondenţi au remarcat creşteri de buget, iar 39% se aşteaptă ca bugetele lor să crească abia în următoarele 24 de luni. În aceste condiţii, 30% dintre respondenţi au asistat la extinderea rolului funcţiei de audit în ultimul an, în timp ce 37% se aşteaptă ca această extindere să se producă în următoarele 24 de luni.
Calitatea resursei umane: celor care au beneficiat de bugete mărite le-a fost mai uşor să recruteze candidaţi mai experimentaţi. 45% dintre respondenţi au declarat că au nevoie de candidaţi cu mai mult de doi ani de experienţă acumulaţi în cadrul unei organizaţii din aceeaşi industrie ca şi organizaţia lor.
Top riscuri: principalele cinci riscuri menţionate de participanţii la studiu ca fiind îndeaproape monitorizate de organizaţiile lor sunt stabilitatea economică (54%), securitatea cibernetică (52%), schimbările majore în tehnologie (48%), tranzacţiile strategice în locaţii globale (44%) şi măsurile de reglementare în domeniul confidenţialităţii şi ale informaţiilor cu caracter personal (39%).
Outsourcing şi co-sourcing: 82% dintre organizaţiile analizate de EY fie îşi externalizează, fie apelează la co-sourcing pentru a-şi acoperi parţial capacitatea de audit intern. Acest procent reprezintă o creştere de 14% faţă de nivelul înregistrat de studiul EY din 2012 şi de 49% comparativ cu valoarea din 2010.
„Pe măsură ce liderii de corporaţii cer o tot mai mare extindere a funcţiei de audit intern sub aspect strategic şi analitic, departamentele de audit vor fi nevoite să se mişte rapid pentru a reuşi să elimine lacunele de competenţă şi pentru a se putea asigura că dispun de oamenii potriviţi, la locul potrivit şi la timpul potrivit”, a adăugat Ruxandra Biliuş, Senior Advisor, Risk &Internal Audit la EY România şi Preşedinte al Institute of Internal Auditors, România.
Peste 500 directori şi membri din comitete de audit intern, provenind din 20 de industrii au participat la acest studiu, derulat de EY împreună cu Forbes în mai 2013. Majoritatea respondenţilor fac parte din organizaţii cu venituri globale de peste 250 de milioane de USD.