Andrei Pleșu: Primul semn de inteligență este să admiți că nu deții toate răspunsurile
Un eveniment aflat la a cincea ediție: Dialoguri necesare. O temă: „Dincolo de granițele imposturii, incompetenței și prostiei”. Și un mare om de cultură: Andrei Pleșu. 250 de persoane au venit să îl asculte, puțini pentru prima oară. Cei mai mulți dintre ei sunt obișnuiți ai conferințelor susținute de celebrul scriitor, eseist și istoric al artei, atent păstrător al limbii pe care o vorbim.
„I-am citit toate cărțile, iar când nu le cumpăr pentru mine, le fac cadou prietenilor”, ne-a spus unul dintre invitații la evenimentul de la JW Grand Hotel Marriott. Un psiholog prezent la eveniment deplânge faptul că Andrei Pleșu le vorbește astăzi studenților mai rar decât obișnuia. Dar același invitat crede însă că, dacă vorbele sale ajung la managerii de companii, ideile bune pot curge apoi către angajați, către subordonați, către strategii și rezultate mai bune pe termen lung.
„Se închide cercul. În primăvara lui '90 eram printre studenții care au organizat un prim eveniment cultural la Facultatea de Arhitectură, în care Gabriel Liiceanu își lansa eseul despre prostie – «Încremenirea în proiect». Azi îl ascult cu mare plăcere pe Andrei Pleșu abordând spumos același subiect”, ne-a spus și Viorel Micescu, directorul Centrului de Asistență pentru Organizații Neguvernamentale – CENTRAS.
La evenimentul organizat de Revista CARIERE cu sprijinul Terapia, personajul principal al discursului lui Andrei Pleșu a fost prostia, în toate formele sale. Cu variațiuni pe impostură și incompetență și rădăcinile lor în educația primită în școala românească.
„Procentul de imbecili într-o comunitate este constant”
„Primul semn de inteligență este să admiți că nu deții toate răspunsurile, că nu poți explica tot, că nu poți decide tot.” „Nimeni nu scapă de episoade în care se comportă prostește.”
„Cantitatea de imbecili din lume e mai mare decât vă închipuiți, iar procentul lor într-o comunitate este constant.”
„Un om care nu pricepe e un om manipulabil. Prostul îi prostește și pe alții. A nu fi prost înseamnă să ai prezență de spirit. Prostul are o absență de spirit și, prin asta, el este un risc pentru comunitatea în care trăiește. E foarte grav când prostia ajunge să fie indusă, să fie strecurată în masă.”
„Prostul e schematic și are o colecție de vorbe standardizate.”
Are și factori agravanți această hulită trăsătură umană, consideră Andrei Pleșu: consumerismul, așa-numita gândire pozitivă, corectitudinea politică, relativismul și robia față de mass-media – în special televizorul, care întrerupe procesele gândirii – și față de internet, ca sursă unică de cunoaștere și informare, o scurtătură care încurajează impostura.
Dar „cele mai mari prostii sunt cele care schimbă viața unei comunități, a unei planete, în timp ce cruzimea este una dintre marile grimase ale prostiei”.
Impostura și nuanțele sale
Revenind la tema imposturii, Andrei Pleșu oferă cel puțin un exemplu venit din forme ale prostiei care transced ignoranța: „Am auzit următoarea explicație: «Nu pot fi acuzat de plagiat pentru că pe vremea aia nu era interzis să nu citezi surse…». Asta e o formă superioară de prostie, nu mai e vorba de ignoranță.”
Iar în absența educației pe care în mod normal școala ar trebui să o livreze, una dintre sursele importante de impostură este cunoașterea care se rezumă la informațiile obținute prin căutarea pe Google: „Încurajează impostura cunoașterii, îți livrează cunoașterea fără drumuri punctuale. Dacă vrei să îți faci cultura cu Google, nu parcurgi drumul ce te duce spre cunoaștere. Vei avea acces la un depozit, nu la bibliotecă.”
O pastilă împotriva prostiei
Avem soluții, cel puțin pentru prostiile pe care conștientizăm că le facem. Ce-i de făcut așadar dacă îți dai seama că ai fost prost? „Notează asta și uită-te din când în când în carnețel. Grav e când nu îți dai seama că ai făcut o prostie. Când s-o inventa o pastilă… am scăpat!”, conchide Andrei Pleșu.
Conferinţa „Dialoguri Necesare. Dincolo de granițele imposturii, incompetenței și prostiei”, organizată de Revista Cariere, le-a fost dedicată tuturor celor care îşi caută argumente, inspiraţie și curaj pentru a crea valoare şi a condamna impostura, incompetenţa şi prostia, urmărind acest motto, inspirat tot de omul de cultură Andrei Pleșu: „Nu există o mai proastă folosire a inteligenţei decât folosirea ei prudentă, garantată epistemologic, cuviincioasă. Inteligenţa adevărată îndrăzneşte şi riscă. Fără să alunece în aroganţă şi temeritate vidă.”
„Cine nu a citit măcar un text în care Andrei Pleșu enumeră și argumentează idei despre valorile indispensabile unei societăți funcționale? Cine nu l-a auzit măcar o dată vorbind, fie și de dincolo de ecranul televizorului, despre aspecte asupra cărora ar trebui să ne aplecăm mai des? Probabil că sunt puțini cei care nu au făcut-o. Cei care sunt însă obișnuiți cu discursul său au avut parte și de o conferință care și-a propus, pe de-o parte, să condamne lipsa valorilor, iar pe de altă parte, să ne învețe cum să-i facem față. A fost o provocare și o onoare pentru noi, cei de la BIA HR, să sprijinim acest demers. Este o dezbatere care ar trebui să fie un precedent pentru multe altele asemenea”, crede Mariana Vaida, Director General BIA Human Resource, partener al evenimentului.
Evenimentul „Dialoguri Necesare – Dincolo de granițele imposturii, incompetenței și prostiei” a fost sprijinit și de partenerul Business Intelligence Alliance și partenerii de organizare Green Sugar și Event Link 360.
Partenerii media care ne-au fost alături sunt HR Manager, Forbes, Librăriile Humanitas, DoingBusiness.ro, Business24, Ziare.com, BNI, RFI România, HotNews.ro, Erudio, Biz, SelfTrust Academy, Business Woman, Artmark, Dilema Veche și PWN România.