Afaceri pentru trup și minte
A început ca un proiect de cercetare în cadrul doctoratului. Dr. Cristian Panaite, fondatorul clinicii de nutriție KiloStop, a transformat apoi proiectul de cercetare într-un business.
Scopul proiectului doctoral, demarat sub îndrumarea profesorului Dan Mircea Cheța, era să găsească metoda cea mai bună pentru a-i ajuta pe oameni să slăbească, deoarece tratamentul obezității la momentul respectiv presupunea, de regulă, o dietă universală pe care pacientul urma să o țină o lună, după care se vedea cu medicul. De cele mai multe ori însă, pacientul nu reușea să slăbească prin această abordare, spune Cristian Panaite, fie pentru că nu respecta dieta și se întorcea la medic cu același număr de kilograme, fie din cauză că nu se mai întorcea deloc.
„Plecând de la această constatare, mi-am propus să schimb abordarea și să testez un management intensiv al greutății, ceea ce însemna întâlniri săptămânale cu pacienții. Gândirea a fost: dacă mama ar avea probleme cu greutatea, ce aș face ca să o ajut?” spune Cristian Panaite. Așa a luat naștere programul KiloStop, care presupune investigații, diete personalizate și multă susținere psihologică.
Proiectul s-a încheiat în 2008, iar rezultatele obținute cu pacienții l-au încurajat să îl continue sub o altă formă. Deși cercetarea a fost câștigătoare a unui grant de 1,4 milioane de lei de la Ministerul Educației și Cercetării, clinica de nutriție KiloStop nu a beneficiat de niciun fel de fonduri pentru dezvoltare. Pentru a deschide primele cabinete, Cristian Panaite a apelat la un prieten german, Axel Schaarschmidt, care a investit în acest proiect.
În primăvara lui 2009, Panaite a deschis prima clinică în zona Cișmigiu din Capitală. Încă de la început a gândit KiloStop ca pe un proiect care să ajute cât mai multe persoane. „Acest lucru nu se putea întâmpla într-un cabinet individual, unde numărul de pacienți este limitat, ci printr-o rețea de clinici. Deși eram doar trei oameni la început: eu, o colegă medic și o studentă la medicină care era asistent manager, am închiriat un spațiu cu trei cabinete pe care mi le doream pline.”
Când a deschis clinica de la Cișmigiu, Panaite avea acasă un bebeluș de 6 luni cu care își dorea să petreacă mai mult timp. Dar, cum erau foarte puțini oameni, pe lângă consultații trebuia să se ocupe și de management, marketing etc. „Petreceam, practic, 10 – 12 ore pe zi la clinică” spune el. Încet-încet, însă, numărul pacienților a crescut, în special grație recomandărilor.
Lipsa specialiștilor
Una dintre cele mai mari provocări a fost construirea unei echipe de medici. A fost greu să găsească medici specializați pe nutriție, întrucât în facultate și rezidențiat se studiază mult prea puțin această ramură a medicinei. O altă provocare a fost să-i convingă pe pacienți că au nevoie de întâlniri săptămânale cu medicul. „Din experiența mea în cadrul proiectului de cercetare, înainte de implementarea pachetelor KiloStop, pacienții își anulau consultațiile când nu reușeau să slăbească, în speranța că săptămâna următoare vor recupera. Îmi spuneau că nu pot veni și stabileam să ne vedem în săptămâna următoare. Dar probabilitatea ca după o săptămână proastă să slăbești dublu față de o săptămână bună este foarte mică, așa că mergeau din anulare în anulare, până când se îngrășau la loc”, își amintește Panaite.
Majoritatea pacienților KiloStop sunt femei cu vârste între 35 și 45 de ani, fie că sunt foarte ocupate – cu un job solicitant care de cele mai multe ori le dă peste cap programul de masă –, fie că sunt proaspete mămici rămase cu kilograme în plus după naștere. Clinica tratează însă și paciente trecute de 45 de ani, precum și bărbați care, de cele mai multe ori, își doresc să slăbească pentru că au probleme de sănătate cauzate de kilogramele în exces. În prezent, clinica are trei sedii și 38 de medici nutriționiști.
Camera din care trebuie să evadezi
Mihai Drăgușin, absolvent de ASE, care a lucrat timp de 15 ani în domeniul economic, a gândit un alt fel de business pentru a-i ajuta pe oameni să se relaxeze, nu unul pentru un corp mai sănătos, ci pentru o minte mai ageră. Ideea Clocked – Adventure for the Brain – a apărut la finalul lunii octombrie 2014, când, mergând cu un grup de prieteni la un escape-room, a fost atât de fascinat de ceea ce înseamnă acest joc, încât a decis să înceapă și el un astfel de proiect. După cinci luni de muncă, împreună cu o bună prietenă cu care s-a asociat, în aprilie 2015 Drăgușin a deschis porțile „Alter Ego” – camera-concept legată de viața uluitoare a marelui jucător de șah Bobby Fischer.
„Conceptul de «Real Escape Room» presupune, chiar dacă e vorba despre distracție, să-ți folosești destul de mult mintea și mai puțin abilitățile fizice. Cei care joacă trebuie să dezlege enigmele de care se lovesc pe parcurs, pentru ca în final să descopere codul care le descuie ușa pentru a evada”, explică Drăgușin.
Astfel, au creat o cameră pentru oameni cu o educație înaltă, care își doresc să-și pună mintea la contribuție chiar și când se joacă. Toate resursele pentru amenajarea și realizarea escape-room-ului au fost fonduri proprii, după cum spune Drăgușin. „Nu e foarte comod să știi că resursele se împuținează și mai durează până începi să vii pe plus.” După două luni de funcționare, asociata lui s-a retras din afacere și asta a constituit pentru el cea mai mare provocare. Dar, pentru că și-a dorit foarte mult să continue, atât cu Clocked, cât și cu dezvoltarea, în completare, a unui alt concept, cu ajutorul arhitectei Loredana Mihaly, a pornit lucrul la Hidden – The Social Space, un loc gândit spre a deveni un fel de refugiu pentru oamenii care, după job, după orele de studiu sau orice altă activitate, caută un spațiu retras, de relaxare. Astfel, ei pot să stea de vorbă, să citească din cărțile care le sunt puse la dispoziție, să joace diverse jocuri de societate (board games, șah, chiar și bridge) sau pur și simplu să bea un ceai sau o cafea.
Mihai Drăgușin spune că dezavantajele, când începi un astfel de business, sunt create de sistemul birocratic, deoarece sunt foarte multe documente care ți se cer în dosarul de autorizare, lucruri care te fac să pierzi foarte mult timp, energie și bani. „Sunt foarte multe probleme care s-ar putea rezolva on-line”, spune el. Cu toate acestea, odată demarat, businessul poate deveni sustenabil, mai ales prin sistemul recomandărilor clienților.
Acest articol a fost publicat în numărul 229 (iulie-august 2016) al Revistei CARIERE.