Adolescenţii români ȋntre aparenţă şi esenţă
Despre adolescenţii de astăzi se spune că fug de responsabilităţi, că îşi aleg modele lipsite de profunzime şi că nu au valori. Deși lor le este deseori aplicată eticheta de „superficiali”, realitatea este diferită, ne relevă datele furnizate de studiul realizat de Școala de Valori și Ipsos Research România.
În luna aprilie 2014, Școala de Valori și Ipsos Research România au realizat o cercetare despre valorile și modelele tinerilor din România.
Mitul #1: Tinerii din România nu sunt interesaţi de studii – FALS
Cercetarea a scos la iveală că 8 din 10 tineri intenționează să urmeze studiile universitare după terminarea liceului. Doar jumătate dintre aceștia însă s-au gândit mai departe și la profesia pe care o vor urma. Explicaţia este aceea că elevii nu percep o legătură directă între facultatea aleasă și meseria pe care o vor urma. Acest lucru se întâmplă deoarece tinerii nu consideră că școala îi pregătește pentru piața muncii.Doar 1% dintre liceenii intervievați cred că nu vor termina liceul. Principalul motiv pentru a nu finaliza studiile ar putea fi plecarea la lucru în străinătate.
Mitul #2: Modelele tinerilor sunt vedetele de la televizor – FALS
Rolul părinților este foarte important în viața tinerilor de liceu. Pentru cei mai mulți liceeni, părinții sunt acele persoane pe care le consideră modele (62%). Acest lucru este valabil pentru toţi tinerii, indiferent de profilul studiilor liceale, sex, vârstă, regiune sau alte caracteristici. În plus, cercetarea ne arată că părinții sunt cei care au cea mai mare putere de convingere ȋn rândul tinerilor atât în insuflarea valorilor (66%), cât și în alegerea facultăţii pe care o vor urma (54%).
Mitul #3: Tinerii din România trebuie învăţaţi ce înseamnă „valori” – ADEVĂRAT
52% dintre elevii de liceu din România, din mediul urban, au un set de valori propriu după care își ghidează viața. 33% dintre aceștia au demonstrat că înțeleg foarte bine conceptul de valoare și au identificat ca principale valori: sinceritatea, perseverența, respectul, corectitudinea, încrederea și familia. Restul de 19% dintre adolescenți au întâmpinat greutăți în a își sintetiza și abstractiza ideile, însă au numit un set de valori reale, în timp ce 20% dintre liceeni nu au putut numi nicio valoare.
Metodologia cercetării a cuprins o etapă calitativă, în care au fost realizate interviuri în profunzime cu profesorii care au putut explica ce stă în spatele valorilor tinerilor și modul în care generaţiile de elevi evoluează. Etapa calitativă a fost urmată de una cantitativă în care a fost aplicat un chestionar unui eșantion de 1.000 de elevi de liceu din întreaga țară, din mediul urban.