23% din salariile românilor se duc pe contribuțiile sociale

UHY spune că această situație se întâlnește în pofida faptului că din 2012, costurile companiilor cu contribuțiile s-au redus de la 21,6% la 20,5% la nivel mondial. Astfel de costuri salariale proporțional de ridicate ar putea pune în pericol crearea de locuri de muncă și creșterea veniturilor reale.

Potrivit UHY Audit CD SRL, România are unele dintre cele mai ridicate taxe și costuri obligatorii cu asigurările dintre toate țările care au făcut obiectul studiului, plătind în medie USD 6.930 pentru un salariu de USD 30.000 pe an. De exemplu, aceste „contribuții” salariale sunt mai mari decât în alte state est-europene membre ale Uniunii Europene, costurile cu angajați similari fiind de 17,2% și 20,7% din salariul în Croația și respectiv Polonia.

Totuși, UHY subliniază că a existat o scădere încurajatoare de peste o treime, de la 35,3% în 2012 la 23,1%, a sumei pe care societățile din România trebuie să o plătească sub forma contribuțiilor salariale, în plus de salariile angajaților.

UHY a studiat datele din 29 de țări din rețeaua sa internațională, calculând valoarea plăților pe care trebuie să le facă companiile, cum ar fi plățile contribuțiilor la asigurări sociale, pe lângă salariul brut plătit angajaților individuali (a se vedea tabelele de mai jos).

Camelia Dobre de la UHY Audit CD SRL, membru al UHY: “A existat o scădere încurajatoare a procentului de contribuții salariale pe care trebuie să le plătească angajatorii din România, însă mai sunt multe de făcut. În caz contrar, Guvernul României riscă să submineze creșterea atât de necesară dacă va continua să descurajeze crearea de locuri de muncă și să sufoce salariile cu contribuții salariale uriașe”.
“Într-o perioadă în care economia globală abia începe să se însănătoșească iar redresarea în multe țări este în continuare foarte fragilă, acest lucru este mai important ca oricând”.

Stimulentele destinate pentru combaterea șomajului sunt din ce în ce mai frecvente

UHY adaugă faptul că multe țări încearcă să combată șomajul și să minimizeze impactul acestuia asupra bugetelor de asigurări sociale, prin oferirea de stimulente angajatorilor pentru crearea de noi locuri de muncă. Acestea se adresează adesea unor grupuri specifice, precum șomerii sau cei aflați la început de carieră.

Camelia Dobre explică: „Guvernele recunosc logica reducerii contribuțiilor salariale, însă multe se tem că nu își pot permite reduceri ale tuturor taxelor, mai ales având în vedere costurile asociate cu îmbătrânirea populației”.

Brazilia are în continuare cele mai mari taxe și costuri cu asigurările obligatorii pentru angajatori, dintre toate țările studiate, de 71,4% dintr-un salariu de USD 30.000, fără schimbări semnificative din 2012 și până în prezent, în afara unei politici guvernamentale de instituire a unor excepții de la plata anumitor contribuții salariale. Cu o sumă de USD 21.408 reprezentând plăți în plus față de salariu, această rată este de 19 ori mai mare decât țara cu costurile salariale cele mai mici din studiu – Egipt, unde firmele plătesc doar 3,7% în plus (USD 1.108).

China a înregistrat una dintre cele mai ridicate rate de creștere dintre toate țările studiate: suma „taxelor” și a contribuțiilor de asigurări sociale plătite de angajatori a crescut cu aproape o treime din 2012 * și până în prezent, de la 31,6% la 42%. Angajatorii chinezi plătesc acum în medie USD 12.518 pe an sub forma de costuri ale angajatorilor pentru un angajat care câștigă USD 30.000, ceea ce reprezintă 42% din salariul angajatului.