10 priorităţi pentru îmbunătățirea sistemului de educație
Cele zece obiective ale „Manifestului pentru dreptul la educație” aduc în discuție problemele urgente cu care se confruntă copiii din ţara noastră în sistemul de învățământ, luând în considerare obligaţiile ce-i revin României, conform legislației interne și a Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului.
1. Utilizarea a minimum 6% din PIB pentru educaţie și transpartență în folosirea banilor publici;
2. Asigurarea accesului universal și gratuit la educaţie preşcolară, primară şi secundară pentru toţi copiii;
3. Îmbunătăţirea calităţii educaţiei printr-o mai bună formare iniţială şi continuă;
4. Curriculum modern, actualizat ştiinţific şi bazat pe cercetări şi bune practici privind educaţia copiilor;
5. Incluziunea şcolară a copiilor cu dizabilităţi;
6. Adoptarea şi implementarea Strategiei naţionale şi a planului de acţiune privind educaţia timpurie;
7. Introducerea educaţiei interculturale şi a educaţiei pentru toleranţă şi eliminarea discriminării și a unor sisteme de prevenire şi eliminare a violenţei în şcoli;
8. Participarea copiilor în procesul decizional al şcolilor (obiectiv propus de copii);
9. Asigurarea serviciilor de consiliere prin creşterea numărului de consilieri şcolari, astfel încât unui consilier să-i revină 300 de elevi și nu 800;
10. Consolidarea cooperării dintre sectorul public şi organizaţiile neguvernamentale.
Statistici nefericite
Manifestul vine în contextul unor statistici sumbre: aproape 366.000 de copii cu vârsta între 3 – 17 ani nu urmau nici o formă de învățământ în anul 2013, potrivit INS, iar aproximativ 24.400 copii au abandonat învățământul primar și gimnazial, în anul școlar 2012-2013.
Eurostat arată că în anul 2013, 48,5% dintre copiii din România trăiau în risc de sărăcie sau excluziune socială, media în statele membre ale UE fiind de 27,7%.
Sărăcia afectează dreptul copiilor la educaţie. De exemplu, 16,4% dintre copiii cu vârste între 7 și 10 ani din mediul rural nu sunt cuprinşi în învăţământul primar, comparativ cu 9% în cazul copiilor din urban, din aceeaşi categorie de vârstă.
În ceea ce-i priveşte pe copiii romi, 80% dintre ei nu merg nici la grădiniţă, nici la creşă, iar 19% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 7 şi 11 ani nu sunt şcolarizaţi. Lipsa pregătirii preşcolare reprezintă cel mai mare factor de risc pentru absenteismul şi abandonul şcolar al copiii romi, arată Barometrul Incluziunii Romilor, Fundaţia pentru o Societate Deschisă (2007).
Mai mult, 23% dintre copiii cu dizabilităţi nu merg la şcoală; doar o treime dintre ei urmează învăţământul de masă. În plus, copiii cu dizabilităţi şi familiile lor se confruntă în continuare cu stigmatizarea şi discriminarea, arată studiul realizat de către Asociaţia de Sprijin a Copiilor Handicapaţi Fizic – România.
În pofida problemelor acute din domeniul educației, în 2012 și 2013, România s-a situat pe ultimul loc în UE în ceea ce privește procentul cheltuielilor pentru educație din PIB. Țara noastră a cheltuit pentru educație 3% din PIB în 2012 și 2,8% în 2013, în timp ce media la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene a fost de 5%. Cele mai mari procente, între 6,5-7,1%, au fost cheltuite de Danemarca, Portugalia, Suedia, Cipru și Slovenia, potrivit Eurostat.
Organizația Salvați Copiii îi invită pe toți cei care cred că educația trebuie să fie o prioritate pentru România, atât pentru Parlamentul și cât și pentru Guvernul României, să semneze Manifestul pentru Dreptul la Educație. Documentul însoțit de semnături va fi trimis Ministerului Educației, dar și celor două comisii de educație ale Parlamentului României.
http://www.petitieonline.com/manifest_pentru_dreptul_la_educatie