Catherine Gall, expert wellbeing: „Doar 11% dintre angajaţi sunt implicaţi în jobul lor”

Sunteţi cercetător la Steelcase. Care este mai exact zona dumneavoastră de cercetare?

Suntem 20 de cercetători ai companiei în toată lumea, împărţiţi în două grupe. Eu fac parte dintre cei axaţi pe ştiinţe sociale. Am studiat sociologia şi psihologia, antropologia. Studiem schimbarea oamenilor în timpul procesului de muncă, în organizaţii. Ceilalţi colegi ai mei sunt axaţi pe partea tehnică. Pentru că schimbările la locul de muncă sunt determinate de tehnologie. Acum îţi iei munca cu tine, şi e mai mult în tabletă şi în telefon decât în geantă. Asta le permite oamenilor să lucreze din locaţii multiple: biroul clientului, metrou, parc.

Comportamentul oamenilor în timpul lucrului este esenţa cercetărilor noastre. Ne-am concentrat în ultimii ani mai ales pe wellbeing, pentru că am văzut că nivelul de stres a urcat, am auzit manageri spunând că oamenii lor nu sunt implicaţi, că părăsesc compania. I-am întrebat pe tinerii angajaţi care sunt situaţiile problematice la locul de muncă, şi din toate acestea am concluzionat că putem face ceva.

Există o legătură directă între business şi wellbeing?
Wellbeing-ul are o componentă puternică de business, nu este doar despre oameni care se simt bine la job. Au fost nenumărate studii, publicate în reviste celebre, precum Forbes, Harvard Business Review, care scot la iveală ce indicatori incumbă în profunzime wellbeingul: absenteism, veniturile companiei. Aşadar, este un aspect de care companiile trebuie să aibă grijă.

Care sunt cele mai îngrijorătoare rezultate ale studiilor voastre cu privire la starea de wellbeing a oamenilor la job, în lume?
Un rezultat extrem de interesant este acela că doar 11 % dintre angajaţi sunt cu adevărat implicaţi în jobul lor. Ceea ce înseamnă că ceilalalţi, imediat ce va apărea în orizontul lor o ofertă mai bună, îşi vor da demisia imediat.

Deci oamenii îşi pierd focusul muncii de fiecare zi…
Simt că muncesc doar pentru bani şi nu au un plan de carieră sau un plan de creştere. Există un studiu Gallup pe Europa care arată că acele companii care au grijă ca angajaţii lor să fie sănătoşi, să facă sport şi mişcare şi să mănânce sănătos au parte de oameni implicaţi şi fericiţi la locul de muncă.

Spuneaţi că şi mediul de lucru are o influenţă asupra stării de spirit de la serviciu.
Sigur că da. Când vin la lucru şi văd că mă pot mişca în voie în spaţiu, că îmi pot alege locul unde doresc să stau sau că îl pot alterna cu un altul, că se poate asculta muzică, sau că pot lucra din picioare, că pot merge într-o altă încăpere, unde este mai linişte, că pot socializa cu colegii mei, altfel decât în întâlnirile formale, toate acestea mă fac, nu-i aşa, fericit, pentru că îmi satisfac nevoile mele; ca om am nevoie de toate acestea.

Adesea credem că jobul înseamnă opt ore la computer, procesând taskuri, dar suntem din ce în ce mai mult valorizaţi prin inteligenţa şi cunoştinţele noastre, prin know-how sau creativitate. Asta aducem, astfel că avem nevoie de un spaţiu care să vorbească inimii noastre şi nevoilor noastre.

Asta se întâmplă pentru că, oare, tehnologia a schimbat cumva paradigma, şi ne-a schimbat şi pe noi?
Da, noua generaţie are alte aspiraţii de carieră. Ştim deja că nu sunt tocmai foarte loiali angajatorului lor, şi nu se văd muncind mai mult de cinci ani într-un singur loc. Dacă vrei să îi păstrezi, trebuie să le înţelegi nevoile. Generaţia mea sau a părinţilor mei pleca de la premisa că dacă ai un job, e în regulă, nu trebuie să cauţi altul.

Cum va arăta biroul viitorului?
O colecţie de locuri de muncă. Vin la birou, fac câte ceva, apoi aş vrea să merg la o bibliotecă, să îmi caut inspiraţia, să cunosc alţi oameni. Pentru că din ce în ce mai mult munca noastră se bazează pe networking şi conexiune cu ceilalţi. Am studiat viitoarele comportamente la muncă, la nivel global. Scandinavia, de exemplu, este foarte progresistă din acest punct de vedere şi insistă mult pe ideea că viaţa şi munca nu se opun, ci merg împreună.

Cred că există un studiu care arată că oamenii din ţările scandinave sunt cei mai fericiţi dintre noi.
Da, exact, acolo se înregistrează cele mai puţine depresii şi stări de epuizare (burn out). Atunci când asta se întâmplă, e considerată boală de muncă şi atunci ai diverse drepturi – concediu, servicii medicale plătite şi aşa mai departe. Mentalitatea guvernului scandinav este să prevină aceste situaţii, ajutându-te să-ţi trăieşti viaţa cât mai pozitiv, într-un mediu sănătos. Trebuie să te gândeşti că ai un job ca să îţi întreţii viaţa, şi nu invers.

Este însă o creştere a cotei şomajului în Europa, iar oamenii ţin cu dinţii de job.
Da, muncesc multe ore, sunt stresaţi, îţi reduc timpul petrecut cu familia şi prietenii, iar asta nu e bine. Dar este un moment de criză.

Cum armonizaţi obiectivele de business cu studiile pe care le realizaţi?
Suntem norocoşi pentru că avem ocazia să călătorim în toată lumea, la marile corporaţii, pentru a ne face meseria. Ştim că obiectivul principal al companiilor este acela de a face profit. Încercăm să conturăm un model pentru a atinge asta, dar într-un mod sustenabil, fără să exploateze oamenii. Pentru a avea succes în viitor, companiile trebuie să aibă o balanţă între ceea ce oferă oamenilor – condiţii excelente de lucru, salariu, motivaţie, beneficii – şi valoarea pe care angajaţii o generează.

Deci mergeţi către companii cu o filozofie, nu cu un produs.
Angajatorii trebuie să înţeleagă că nu au nevoie doar de birouri pentru a exista ca o companie. Până la urmă, oamenii pot lucra şi de acasă, nu au nevoie de hosting. Dar dacă stau acasă, se îndepărtează de colegii lor. În America, acolo unde foarte mulţi angajaţi lucrează de acasă, s-a ajuns la o situaţie de platou, în care oamenii spun: nu-mi mai văd colegii, nu mai ştiu pentru ce companie lucrez, aş prefera să mă întorc în companie, să am din nou acel sentiment al apartenenţei. Noi, oamenii, avem nevoie să ne întâlnim, să facem schimb de emoţii, să împărţim un moment. Nu prea putem face asta printr-o conferinţă online. Avem nevoie de contactul social.

De ce este nevoie ca să fii într-o stare de wellbeing la birou?
E nevoie de câteva componente: optimism, conştientizare, încredere în sine, autenticitate, apartenenţa la un grup, sens, vitalitate.

În călătoriile dumneavoastră, unde aţi găsit cei mai deschişi angajatori?
Depinde de componenta de wellbeing. În America, subapreciază partea de vitalitate a mişcării şi tocmai descoperă wellbeingul emoţional, aşa că îşi trimit angajaţii la cursuri de meditaţie, relaxare, organizare eficientă a timpului. Pentru că eşti cu atât mai stresat cu cât eşti mai ocupat. Sunt doar câteva lucruri pe care le poţi face într-o zi.

În Europa, suntem mai deschişi la acest aspect, al relaxării: avem mai multe zile de concediu, ştim cât de importantă este familia. Dar, de exemplu, se poate spune că în Europa nu facem suficient de multă mişcare. Nu ducem neapărat o viaţă sănătoasă. În Asia, este un dezechilibru la orele de lucru: acolo şi copiii muncesc mult şi greu. Dar peste tot e loc de îmbunătăţire. Nicăieri nu e perfect.