Somnul – un barometru pentru sanatatea noastra

Studii medicale recente au inceput sa exploreze legatura dintre problemele de somn, un somn insuficient si diferite alte probleme de sanatate, cu atat mai mult cu cat adultii isi petrec o treime din viata dormind, iar copiii mai mult de o treime.

Pe termen lung, tulburarile de somn au fost asociate cu afectarea grava a sanatatii, crescand riscul de boala cardiaca, hipertensiune arteriala rezistenta la tratament, accident vascular cerebral, diabet zaharat si, in plus, au fost asociate cu o calitate scazuta a vietii, afectand performanta la serviciu si chiar relatiile cu cei din jur.

Extinderea „epidemiei”

• 35% din populatie crede ca nu doarme suficient iar acest lucru are un impact semnificativ asupra sanatatii fizice si emotionale
• Insomnia afecteaza 30-45% din populatia adulta
• Boala picioarelor nelinistite este o afectiune ce poate sa apara la 3-10% din populatie si care se manifesta prin tendinta nestapanita de a misca picioarele
• Forma severa a sindromului de apnee (intreruperi repetate ale respiratiei in timpul somnului) apare la 4 % dintre adulti si 1-4% dintre copii
• 1.550 oameni mor anual in accidente din cauza problemelor legate de lipsa somnului
• 46% dintre cei care prezinta probleme legate de somn lipsesc de la locul de munca

In prezent se cunoaste foarte bine faptul ca somnul este un proces dinamic si ca in timpul somnului creierul este activ. Nou-nascutul care este intr-o permanenta stare de invatare are necesitati crescute de somn ce corespund dezvoltarii intense de la aceasta varsta. In timpul somnului se secreta hormoni de crestere, prolactina, testosteron, creste productia de proteine si are loc reglarea temperaturii. Somnul contribuie la imbunatatirea functiilor imune, iar in acest sens numeroase studii au aratat ca deprivarea de somn are drept consecinta o frecventa mai mare a infectiilor. Somnul are de asemenea un rol esential in reglarea starilor emotionale si a comportamentelor sociale.

Electrofiziologic, somnul are doua stadii distincte: REM si NREM, pe care le regasim atat la copii cat si la adulti. Somnul REM este necesar pentru dezvoltarea cerebrala, contribuind la maturarea cortexului si a sistemului oculomotor prin dezvoltarea de circuite neuronale. De aceea, la nou-nascut, stadiul REM ocupa 50% din durata somnului. Nivelul REM scade pe parcursul copilariei si adolescentei catre nivelul varstei adulte la 20-25%. Pentru somnul NREM exista mai multe teorii care vizeaza refacerea depozitelor de glicogen. Oscilatiile intre depolarizare si hiperpolarizare aparute in timpul somnului consolideaza memoria si ajuta la eliminarea sinapselor excesive sau redundante.

Tulburarile de somn sunt importante prin prisma consecintelor pe care le au asupra fiziologiei si functionarii adecvate. Desi mai putin numeroase ca la adulti, rezultatele studiilor experimentale si corelative la varsta pediatrica au ajuns la aceleasi concluzii. Astfel, s-a dovedit ca sunt afectate arii legate de functionarea neurocomportamentala, de procesul de invatare si achizitiile academice, de reglarea emotionala. Chiar si o pierdere foarte mica dar repetitiva din orele de somn de genul “inca un desen animat” sau “inca o emisiune la televizor” pot avea efecte semnificative asupra performantelor cognitive ale copilului. Domenii mai complexe, in mod particular cele asociate cortexului prefrontal, sunt mai vulnerabile la deprivarea de somn. De asemenea, asocierea a fost semnificativ mai importanta la copiii mai mici sugerand ca acestia sunt mai vulnerabili la tulburarile de somn.

Apneea in somn

Desi aceasta afectiune a fost descrisa prima oara cu peste 20 de ani in urma, se estimeaza ca pana la 93% dintre femei si 82% dintre barbatii cu apnee in somn raman nediagnosticati. Sindromul de apnee in somn consta in intreruperi repetate ale respiratiei in timpul somnului. Respiratia se poate opri timp de 10 secunde sau chiar mai mult si determina de fiecare data scaderea oxigenului in sange. Acest lucru va solicita foarte mult inima si creierul si poate duce pe parcurs la probleme foarte serioase.

Tulburarile respiratorii in timpul somnului pot aparea si la copiii de toate varstele, de la nou-nascut pana la adolescent.

Exista insa cateva diferente importante intre sindromul de apnee in somn la copil si adult. La adult lipsa unui somn de calitate determina in principal somnolenta. Insa somnolenta este mult mai rara la copii. Copiii prezinta mult mai frecvent urmatoarele simptome: hiper-activitate, agitatie, probleme de concentrare, impulsivitate, anxietate, dificultati scolare si de invatare.

Intrucat in timpul somnului la copii se secreta hormoni de crestere si se regleaza imunitatea, pe termen lung lipsa unui somn de calitate la copii poate duce si la efecte asupra cresterii, efecte de deprimare a sistemului imun, otite recurente, disfunctie metabolica – dislipidemie, hipertensiune arteriala si chiar rezistenta la insulina.

Cu totii avem nevoie de un somn sanatos

Desi unele probleme de somn sunt trecatoare si auto-limitate, perceptia ca tulburarile somnului “vor fi depasite” a fost infirmata de numeroase studii medicale care au documentat atat recurenta cat si peristenta acestor probleme.

Consolidarea somnului pe parcursul noptii este considerata o achizitie majora de dezvoltare. In timp ce la adult specialistii in medicina somnului dezbat inca modul in care scurtarea duratei de somn influenteaza starea de sanatate a individului, la copil acestia sustin si promoveaza importanta duratei si integritatii somnului. Calitatea somnului din copilarie, o perioada critica a dezvoltarii, va influenta decisiv invatarea, fiziologia si functionarea adecvata de-a lungul vietii. Pe de alta parte obisnuintele legate de somn prezinta o mare variabilitate individuala si culturala. Se recomanda astfel ca modelul de somn sa fie amplasat intr-un cadru bio-psiho-social si sa se promoveze un somn sanatos atat in copilarie cat si apoi la varsta adulta.

Dr. Mihaela Oros

Medic Primar Pediatru Medicover