Hakuna Matata, prieteni!
Ambiţia locuitorilor acestui colţ de rai este ca ansamblul acestui arhipelag format din două insule să devină cea mai exotică şi cea mai atractivă destinaţie din Oceanul Indian. La ce aş fi putut să renunţ ca să pot trimite aceste rânduri mai repede? La snorkeling printre recifuri de corali şi peste 600 de specii de peşti de toate culorile, la înotatul cu delfinii, la vizita prin capitala Stone Town ori la maimuţele Colobus – numele lor derivă din limba greacă şi înseamnă mutilat, deoarece aceste maimuţe nu au degetul mare –, la pădurile de mangrove sau rezervaţia de broaşte-ţestoase, la croaziera spre atolul Mnemba sau vizita la plantaţia de mirodenii? Bineînţeles că le-am încercat pe toate! A, să nu uit, „Hakuna Matata” înseamnă un fel de „no worry” sau „don`t worry, be happy!”
Istorie şi ceva în plus
Arhipelagul Zanzibar se află în estul Africii şi este o regiune autonomă a Tanzaniei. Are un farmec aparte, pentru că reuşeşte să îmbine şi să ofere într-un amestec inedit câte puţin din fiecare cultură care a trecut pe aici. Zanzibarul a fost cucerit de către îndrăzneţii locuitori ai tărmurilor Omanului, înşişi sultanii din Oman au fost fascinaţi de acest loc; unii dintre ei chiar s-au stabilit definitiv aici. Poate de aceea peste 90% dintre locuitorii Zanzibarului sunt acum musulmani. Istoria a făcut ca Zanzibarul să se afle ulterior şi sub protectorat britanic, apoi portughezii au fost stăpâni pe-aici o bună perioadă de timp. Istoria Zanzibarului este zbuciumată şi are inclusiv părţi mai puţin plăcute, însă nu despre astea o să vă scriu eu astăzi, ci despre ce a devenit Zanzibarul acum: o destinaţie cunoscută în special de către cei în căutarea unei „luni de miere” exotice, deşi se practică şi turismul sexual, localnicii masai dovedindu-se buni parteneri de aventură.
Tentaţii una câte una…
Plaje ca în Zanzibar nu am mai văzut nici măcar prin Caraibe sau Bahamas. Zanzibarul este un loc care îţi „atinge” toate simţurile în acelaşi timp: mâncarea este bună, iar peştele proaspăt este la ordinea zilei, culorile sunt precum în cărţile poştale sau în imaginile de screensaver, oceanul turcoaz şi nisipul alb şi fin îţi încântă privirea oriunde ai merge, peştii coloraţi din adâncuri pe care îi vezi atât de simplu, cu doar o mască şi un tub de snorkeling, îţi încântă nu doar privirea, ci şi inima, iar cântecele vesele şi saluturile de tipul Jambo şi Hakuna matata îţi încântă auzul încontinuu cât stai pe insulă alături de localnici.
Mâncarea este bazată în special pe fructele de mare, iar mesele le-am luat aproape în fiecare seară în restaurante improvizate pe plajă, unde Yussuf, chelnerul de doar 20 de ani, care ne aşteaptă în fiecare seară cu expresia „Jambo, prieteni”, ne aduce pentru doar 10 000 de şilingi tanzanieni (aproximativ 7 dolari) calamari, ton, caracatiţă sau orice altceva mai cerem. Doar homarul este mai scump, dar are un kilogram şi este uriaş, de multe ori nici nu încape într-o farfurie.
Deşi sunt multe resort-uri – unele dintre ele foarte luxoase –, viaţa şi vacanţele de aici păstrează specificul local. Plaja este semisălbatică şi de aceea nu vei vedea şezlong lângă şezlong, ca la noi. Nu trebuie să rataţi Stone Town-ul, oraşul vechi care şi-a păstrat atmosfera de bazar, cu străduţe înguste şi întortocheate, un adevărat labirint în care te poţi rătăci cu uşurinţă. Tocmeala este la ordinea zilei în Stone Town. Şi, dacă vrei să te întorci cu ceva suvenire exotice acasă, aici este locul de unde să le cumperi. Pe de altă parte, sunt de admirat porţile bogate în ornamente de lemn şi metal, o marcă a bunăstării proprietarului casei – nimic nu îi întrece pe meşteşugarii de aici în arta sculptării celor mai frumoase decoruri pentru uşi.
În grădinile cu mirodenii
Dacă vreţi să «gustaţi» mai mult din specificul Zanzibarului, cel mai bun loc unde o puteţi face este o fermă de mirodenii unde veţi mirosi, simţi, pipăi şi chiar gusta din mirodeniile, legumele şi fructele de pe insulă. Unele precum vanilia, scorţişoara, cafeaua, piperul ne sunt foarte cunoscute, altele precum Jack fruit-ul, care are un gust între banană şi ananas, ne sunt mai puţin cunoscute. Din turul la ferma de mirodenii nu lipseşte spectacolul, întrucât la sfârşit se face o demonstraţie de cocoţat în palmier şi o degustare de nucă de cocos şi multe fructe şi legume de pe insulă. Oricum, pe orice plajă ai fi, pentru 5 000 de şilingi tanzanieni poţi să bei sucul şi să mănânci întreg conţinutul unei nuci de cocos.
De ce o să reveniţi?
Să recapitulăm: pentru 25 de dolari poţi face un tur în Stone Town, însoţit de un ghid, şi la o fermă de mirodenii. Tot cam 25 de dolari costă şi înotatul cu delfinii, deşi este mai mult o chestiune de noroc dacă într-adevăr ajungi să înoţi cu ei sau doar să îi zăreşti. Oricum, senzaţia nu se compară cu nicio grădină zoologică sau acvariu.
Una dintre excursiile pe care nu le poţi rata în Zanzibar este plimbarea cu bărcile cu pânze, numite dhow-uri, la apusul soarelui şi cina pregătită şi servită direct pe barcă – peştele gătit cu lime şi ghimbir este de neegalat.
Internetul merge cam greu, dar pozele au ajuns la redacţie (şi în pagină)… Voi încheia aici rândurile mele, pentru că mai avem doar o oră şi plecăm în croazieră pe Oceanul Indian ca să vedem apusul. E ultima seară aici în Zanzibar; urmează să plecăm spre Arusha, în nordul Tanzaniei, vizite la satele de masai şi safari timp de o săptămână prin cele mai importante parcuri naţionale regionale… despre care o să povestesc mai pe larg, pe blog.
Articol preluat din Revista Cariere de octombrie. Pentru detalii legate de abonare, click aici