Filme brici la a cincea ediţie One World Romania

Cele 50 de filme sunt împărţite în 8 secţiuni: Secţia Revoluţii Online, Secţia Politică, Secţia Muncă şi Răsplată, Secţia Minori şi Bătrâni, Secţia Probleme de Familie, Secţia Paşapoarte, Secţia Penală, Secţia Activişti şi Indignaţi. Filmele vor fi proiectate la patru cinematografe din centrul Bucureştiului – Cinemateca Eforie, Cinemateca Union, Cinema Corso şi – locul dedicat proiecţiilor speciale din fiecare zi de festival – Noul Cinematograf al Regizorului Român, din cadrul Muzeului Țăranului Român. Deschiderea oficială a festivalului va avea loc pe 13 martie la Cinema Scala.

Programul ediţiei a 5-a vorbeşte, în primul rând, despre schimbările excepţionale la care am asistat în ultimul an: despre o generaţie de tineri capabilă să mişte lucrurile, despre Primăvara Arabă, despre tensiunile mai mult sau mai puţin explozive din Iran, din Rusia şi din Cuba sau despre turbulenţele anti-globaliste din vestul Europei.

Pe lângă marile teme politice, dedicate puterii şi dreptăţii, festivalul de anul acesta vorbeşte prin filmele sale şi despre cei mai slabi şi nedreptăţiţi dintre noi. Copiii şi bătrânii sunt victime sigure în multe colţuri ale lumii. La fel şi refugiaţii. Tocmai din acest motiv, o parte din filmele ediţiei a 5-a spală în public traume, exhibă conflicte ascunse, ne fac să râdem sau să plângem în faţa spectacolului creşterii şi descreşterii oamenilor.

În afara proiecţiilor, vor fi organizate pe toată perioada festivalului expoziţii de fotografie, acţiuni şi dezbateri la care vor participa regizori, producători şi disidenţi reputaţi din toată lumea. Alături de ei, sperăm să aducem publicul român mai aproape de miezul schimbărilor mondiale şi să îl ajutăm să-şi formeze o părere.

Imaginea festivalului în 2012 încearcă să reflecte perioada în care ne aflăm – crudă, agitată, neliniştitoare. Afişul de anul acesta este o reverenţă făcută regizorului Luis Bunuel şi gestului suprarealist din filmul său, “Câinele Andaluz”: mâna care taie ochiul. Imaginea doare, ne tulbură, dar lasă o urmă adâncă.