Descoperă istoria „călătorind” în Noaptea Muzeelor
Noaptea Muzeelor continuă şi în 2014 parteneriatul cu MINI. În seara de 17 mai, începând cu ora 19:00, toate modelele MINI stau la dispoziţia celor care vor să descopere muzeele din Bucureşti pentru un serviciu de MINI Taxi gratuit: noul MINI Hatch, MINI Countryman şi MINI Paceman. Cu aplicaţia pentru telefoanele mobile Noaptea Muzeelor, vizitatorii muzeelor pot rezerva un MINI Taxi pentru transport acasă – muzeu.
Mai jos vă oferim câteva detalii despre o parte din muzeele deschise publiclui în noaptea de 17 mai.
Muzeul Naţional al Pompierilor „Foişorul de Foc” – a fost construit în anul 1890, ca punct de supraveghere şi alarmare al pompierilor, la doi ani după ce precedentul turn, Turnul Colţei, a fost demolat. Foişorul de Foc a fost folosit de către pompieri până în 1935, drept turn de observaţie pentru apărarea împotriva incendiilor. Construirea a tot mai multe clădiri înalte şi introducerea telefoniei, însă, făcea inutilă existenţa unui turn de veghe. Astfel, în anul 1963, a fost transformat în Muzeu al Pompierilor.
Muzeul Militar Naţional „Ferdinand I” – joacă un rol important în cunoaşterea tradiţiilor istorice ale Oştirii române. Înfiinţat în anul 1923 printr-un decret semnat de regele Ferdinand, această instituţie s-a bucurat de-a lungul timpului atât de atenţia binevoitoare a Casei Regale, care a făcut numeroase donaţii, cât şi de sprijinul unor personalităţi importante ca Radu Rosetti, Vasile Pârvan, Alexandru Tzigara-Samurcaş, Nicolae Iorga etc. Valorosul patrimoniu al muzeului este ilustrat prin obiecte legate de domeniul militar, fără să se limiteze exclusiv la acesta. O vizită la Muzeul Militar Naţional reprezintă o călătorie în timp şi spaţiu, un prilej de a descoperi şi admira modul în care sunt recreate diferite epoci istorice.
Muzeul Naţional al Aviaţiei Române – Primul care a lansat ideea unui muzeu al aviaţiei române a fost însuşi Nicolae Iorga. După primul război mondial, Liga Naţională Aeronautică a făcut primele demersuri concrete, reuşind să adune într-un punct muzeistic materialul de război capturat de armata română pe timpul ostilităţilor militare. După 1970, graţie eforturilor generalilor Aurel Niculescu şi Gheorghe Zărnescu, aflaţi, în acea perioadă, la comanda Aviaţiei Militare, la Boboc şi Mediaş, s-au pus bazele viitorului muzeu. În urma încheierii unui protocol, însă, patrimoniul a fost trecut în zestrea secţiei de aviaţie al actualului Muzeu Militar Naţional. După 1989, procesul realizării Muzeului Aviaţiei s-a accelerat. Guvernul României a aprobat, la 2 martie 1990, înfiinţarea instituţiei, însă lucrurile au trenat, iar muzeul a funcţionat, mai bine de un an, în corturi, în cadrul Bazei 90 Transport Aerian. Abia după aceea Muzeul Aviaţiei a primit un spaţiu relativ corespunzător, pe Aeroportul Băneasa, pentru ca la începutul lui 1990, să se mute în locaţia prezentă astăzi. Suprafaţa actuală a spaţiului muzeistic este de circa 60.000 de mp, dintre care 6.800 mp o reprezintă suprafaţa construită (inclusiv Secţia Hermann Oberth, de la Mediaş).
Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” – Marinarul pasionat de astronomie a dăruit semenilor săi această originală construcție capabilă să deschidă ferestrele cerului. Ridicată în primul deceniu al secolului trecut, construită să arate ca o corabie ancorată chiar în centrul orașului București, clădirea ce găzduiește Observatorul Astronomic al municipiului a fost inaugurată în toamna anului 1910. În zilele noastre, anual, la data de 1 noiembrie se serbează acel moment de început al deschiderii de aici, de pe puntea acestei corăbii, a ferestrelor cerului.
Palatul Voievodal Curtea Veche – Curtea Veche este prima curte domnească din București. A devenit nefuncțională după incendiul din 1718, care a distrus întregul București și după cutremurul din 1738. Întreaga Curte Domnească era formată dintr-un palat – Palatul Voievodal, o biserică – Biserica Buna Vestire, cunoscută ulterior sub numele de Biserica Curtea Veche, case cu saloane de recepție, cancelariile domnești, grajduri și grădini. Conform opiniei cercetătorilor care au studiat istoria Bucureștiului, curtea pare a fi construită de către Mircea cel Bătrân, undeva la sfârșitul secolului al XIV-lea și începutul secolului a XV-lea. După cele două calamități din secolul al XVIII-lea, care au distrus curtea și clădirile aferente, a fost construită o nouă curte domnească, Curtea Nouă. În prezent, ruinele Palatului Voievodal au devenit sit arheologic protejat, fiind amenajat și un muzeu, Muzeul Curtea Veche. Acesta din urmă este un muzeu în aer liber din București, sectorul 3, situat în zona Lipscani,pe locul ruinelor Curții Vechi. Muzeul păstrează vestigiile fostei Cetăţi de Scaun a Bucureștiului, care au rezistat timpului, catastrofelor naturale și intemperiilor. Majoritatea urmelor fostei Cetăți de scaun a Bucureștiului au fost scoase la iveală prin săpăturile arheologice din 1953. Între 1967-1972 au urmat alte săpături arheologice, acestea scoțând la iveală alte vestigii istorice. În interiorul muzeului pot fi vizitate descoperirile arheologice efectuate de-a lungul timpului, acestea putând oferi o perspectivă despre aspectul Curții Vechi. Printre aceste descoperiri se numără: metode tehnice de construcție din secolul al XIV-lea până în secolul al XIX-lea, elemente din sitemul de alimentare cu apă, baia turcească a palatului, decorațiuni arhitectonice exterioare, geometria interioară inițială și picturi murale.
Pentru detaliile suplimentare despre program, precum şi hărţile de parcurs, accesaţi site-ul evenimentului.