Arta Cunoașterii
Care este diferența dintre „a schimba” și „a cunoaște”? În esență, despre asta vorbesc atât Sun Tzu, cât și Mark R. McNeilly în cărțile lor. Problema nu constă în a schimba mediul de business, ci în a-l cunoaște și a acționa conform cu situația în care te afli.
În China anului 400 î.Hr. (Perioada Statelor Combatante), s-a remarcat un general pe nume Sun Tzu, renumit pentru capacitatea de a obține victorii pentru conducătorul său. Din dorința de a-i învăța și pe predecesorii săi arta războiului, Sun Tzu a scris o carte, care de peste 2400 de ani a rămas o lucrare clasică despre strategie. „Arta Războiului” își găsește o mare aplicabilitate și în afaceri, întrucât o economie liberă înseamnă prin definiție concurență, iar principiile descrise de bătrânul general chinez sunt ideale pentru situațiile competitive în afaceri.
Să nu distrugi. E important
Profesor de Marketing în cadrul University of North Carolina-Chapel Hill, Mark R. McNeilly replică principiile de război ale lui Sun Tzu, reflectându-le în lumea afacerilor, după cum urmează:
- Câștigă totul fără luptă: capturează-ți piața fără să o distrugi.
- Evită punctele forte, atacă punctele slabe: lovește acolo unde se așteaptă cel mai puțin.
- Inducere în eroare și cunoaștere anticipată: maximizează puterea informației de pe piață.
- Viteză și pregătire: acționează rapid ca să îți depășești competitorii.
- Modelează-ți oponentul: folosește strategia pentru a-ți controla concurența.
- Leadership bazat pe caracter: oferă leadership eficient în perioadele tulburi.
Nu știu dacă Sun Tzu a gândit aceste reguli în ordinea importanței, dar din punctul meu de vedere, prima dintre ele este cea fără de care nu se pot respecta celelalte. A captura piața fără să o distrugi înseamnă „că este inutil să preiei controlul asupra pieței dacă o faci astfel încât să o secătuiești de profit. Vrei să obții o poziție dominantă și sigură pe piața definită de tine, dar fă-o într-un mod profitabil […] Există numeroase exemple de afaceri care au făcut tocmai acest lucru […] au pornit de jos, dar au folosit strategii creative pentru a aduce valoare pe piață și pentru a continua să facă afaceri de succes vreme îndelungată”. Această idee se leagă foarte bine de tendința globală atât de actuală a dezvoltării durabile care iată că își are rădăcinile cu peste 2400 de ani în urmă.
Nimic fără principii morale
Interesant este că ideea aceasta despre moralitate în afaceri s-a tot perpetuat de-a lungul timpului, chiar din momentul creației conceptuale a sistemului capitalist. În 1776, Adam Smith, economist și filosof englez, publica Avuția Națiunilor, prima teoretizare a sistemului capitalist făcută vreodată. Foarte pe scurt, acesta susținea că există patru piloni importanți care fac sistemul capitalist să funcționeze: capitalul, piața liberă, interesul propriu și moralitatea. Imaginați-vă capitalismul ca un acoperiș susținut de acești patru piloni și apoi imaginați-vă că pilonul moralității dispare. Ce se întâmplă cu acoperișul? Exact la acest lucru se referă atât Sun Tzu, cât și Mark R. McNeilly atunci când aduc în discuție această primă regulă. Distrugând nu vei obține în niciun caz mai mult. La 300 de ani distanță, profesorul american Stephen Young reia ideea moralității în cartea sa „Capitalismul moral”.
Și organizația în care lucrăm este tot un acoperiș
Dincolo de business în general, principiile descrise în această carte se aplică foarte bine în Resurse Umane, având în vedere că oamenii sunt cea mai importantă formă de capital a unei companii. Oamenii au nevoie de sentimentul de apartenență, au nevoie să le fie valorificate punctele forte și cunoștințele, au nevoie de lideri pe care să îi urmeze. De departe este o carte care nu trebuie să lipsească de pe masa niciunui specialist în Resurse Umane.
Diana Șerban este fondatoarea D·COMMUNICATIONS,
o agenție de comunicare specializată în furnizarea de conținut.
Acest material a fost preluat din
numărul 251 al Revistei CARIERE,
ediția de octombrie, 2018.