Arcade peste timp

Teatrul National Bucuresti a fost readus in constiinta bucurestenilor prin fatada hotelului Novotel Bucharest City Centre. Cu alte cuvinte, pe locul unde odinioara se afla fostul Teatru National Bucuresti, se afla in prezent o cladire noua, moderna, care are integrata in fatada sa o mare parte din fostul TNB. Mai multe despre istoria locului, personalitatile vremii si evenimentele care s-au intamplat atunci am aflat de la Ioana Parvulescu, autoare si a eseului "Intoarcerea in Bucurestiul interbelic". "Inaugurat la 31 decembrie 1852, in prezenta domnitorului Barbu Stirbey, pe artera care se numea pe atunci Podul Mogosoaiei, teatrul construit dupa planurile arhitectului vienez Anton Hefft era un model redus al Scalei din Milano si avea 1000 de locuri. Se numea, la inceput, Teatrul cel Mare. In 1875, intr-un secol al afirmarii micilor natiuni, a primit numele de Teatrul National. Viata artistica si culturala a Romaniei a fost legata de acest loc: scriitori si actori, regi si regine, virtuozi, compozitori si marele public au facut din Teatrul National un loc mitic: simbolul unei lumi care purta in ea bucuria frumosului si, mai ales, libertatea. Costache Caragiale, primul director al teatrului, Barbu Stirbey, Carol I si Regina Elisabeta, C.A. Rosetti, Vasile Alecsandri, Ion Ghica, Al. Odobescu, I. L. Caragiale, Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, actorii Constantin Nottara, Aristizza Romanescu, Sarah Bernhardt, Ernesto Rossi, Ermete Novelli, Eleonora Duse, violonistul Pablo de Sarasate, compozitorul Wieniawski, apoi Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Mihail Sebastian, Victor Eftimiu, Tudor Vianu, studenti care aveau intrarea gratuita, poporeni la galerie au venit aici, la teatru, au trait emotii, au aplaudat sau au fost aplaudati cu entuziasm", marturiseste Ioana Parvulescu.

"Jos tarnacoapele, domnilor!"

Unul dintre momentele critice ale vietii acestui simbol al Bucurestilor de alta data a fost la 24 august 1944, cand teatrul a fost bombardat. "In decembrie, bolsevicii au incarcat intreg patrimoniul teatrului in trenurile care duceau in URSS asa-numita prada de razboi. Intre timp, in Bucuresti, inginerii si arhitectii s-au zbatut pentru refacerea teatrului. Proiecte, planuri, comisii, totul era pregatit. Dar conducerea comunista a hotarat altfel. Printr-o decizie abuziva, teatrul a fost daramat cu cativa ani inainte de centenar. "Jos tarnacoapele, domnilor!" scrisese Arghezi, numind Teatrul National <>. Zadarnic. Decenii intregi, pe locul fostului teatru a fost un teren viran si un WC public. Incepea epoca tavalugului, a mizeriei si a aplauzelor fortate", povesteste scriitoarea.

In ceea ce priveste noua constructie, hotelul ce contine o parte din fatada Teatrului National, Ioana Parvulescu declara: "Acum, portalul fostului Teatru National a reaparut, la locul lui de odinioara, pe Calea Victoriei, redeschizand prin simpla lui prezenta portile pana nu demult ferecate ale trecutului. Nu pot decat sa ma bucur".

Un simbol spiritual al Bucurestiului

Si motivele arhitectului care semneaza acest proiect au fost legate tot de simbolistica locului, dar si de ceea ce reprezenta Teatrul National Bucuresti in acele vremuri. "Locul pe care a fost Teatrul National Bucuresti si unde s-a hotarat sa se realizeze un hotel mi s-a parut ca reprezinta un simbol spiritual al Bucurestiului, in sensul ca a insemnat mult mai mult decat un simplu teatru", marturisea Romeo Belea, arhitect.

Prin acest proiect, Romeo Belea a vrut sa readuca in prezent acest simbol, dar si sa-l omagieze. "Teatrul National Bucuresti a reprezentat un simbol national, de aceea era nevoie de un aide-memoire al acelui loc, iar singura modalitate prin care s-a putut materializa acest lucru cu sprijin moral si financiar a fost realizand hotelul Novotel Bucharest City Centre", completeaza arhitectul. In ceea ce priveste restrictiile de ordin urbanistic: "Ne-am incadrat in planul urbanistic zonal, iar constructia a fost finalizata in aproximativ un an si jumatate".

Acum, cand priveste produsul finit, Romeo Belea nu are decat un singur "regret": "Cred ca este aproape de ce am vrut eu sa fac, am vrut sa existe o accentuare a simbolului. Am vrut ca fatada sa fie folosita ca spatiu de intrare in hotel… Singurul lucru pe care mi l-am dorit si care nu s-a materializat a fost ca sticla folosita la panoul din spate sa fie oglinda, astfel sa se oglindeasca in ea si arhitectura de vizavi de hotelul Novotel Bucharest City Centre, insa nu cred ca acest lucru este o problema", declara Romeo Belea.