3 pași pentru a-ți schimba relația cu stările de anxietate

Gândurile tale care rulează tot timpul sunt, de fapt, dialogul tău interior. Este vocea din capul tău care comentează despre viața ta. Se întâmplă în cazul activităților zilnice, simple, atunci când, de exemplu, decidem ce să mâncăm (în timp ce vocea din noi ne spune că ar trebui să mâncăm altceva). Dar se întâmplă și în cazul în care mintea noastră creează gânduri iraționale și negative, atunci când o parte din noi nu găsește nicio motivație pentru a face ceva (depresie), ori atunci când o parte din noi nu se poate opri din îngrijorare (anxietate). Astfel, uneori dialogul nostru interior poate fi extrem de dureros, cu o mulțime de idei și sentimente conflictuale, iar una dintre cele mai complexe configurații este OCD (tulburarea obsesiv-compulsivă).

În psihoterapie, etichetăm „simptome” ca fiind un set de gânduri, sentimente și comportamente care sunt generate de motive psihologice. De exemplu, lipsa somnului ar putea fi un „simptom” al stresului.

În metoda ReGeneration, cuvântul „simptom” înseamnă, pur și simplu, că ceva din sistemul nostru intern generează acel set special de gânduri, sentimente și comportamente, pe care le numim simptome. În cazuri mai complexe, simptomele pot fi rezultatul unor părți din interiorul nostru care sunt în contradicție între ele. De exemplu, ceea ce numim amânare este de fapt, rezultatul a două părți existente în noi care au opinii diferite și fac imposibilă luarea unei decizii.

O schimbare de paradigmă – de la controlul simptomului, la intrarea într-o relație cu acesta

După ce am redefinit ideea de simptom, putem folosi un limbaj nou, non-patologic, pentru a descrie condițiile de sănătate mintală.

Modul de diagnosticare se face prin înțelegerea părților care generează un anumit simptom (simptomul este un rezultat al interacțiunii părților, dar nu știm ce părți sunt în joc). Asta înseamnă că nu avem nevoie de un expert care să ne spună ce înseamnă simptomele noastre, ci avem nevoie de un expert care să ne ghideze prin călătoria noastră interioară, pentru a afla rădăcinile simptomelor noastre.

Suntem obișnuiți să enumerăm o „listă de simptome” pentru a diagnostica o anumită afecțiune mintală. Acum, în schimb, putem începe cu o „listă de simptome” pentru a găsi (și vindeca) configurația specifică a părților care generează această listă.

Ce înseamnă acest lucru?

Înseamnă că simptomele sunt un mesaj trimis de sistemul nostru intern și, dacă vrem să facem ceva în privința lor, trebuie să aflăm de unde provin. Din păcate, cel mai mare obstacol în acest sens este cultura noastră, care ne învață să eliminăm simptomele. În general, facem acest lucru prin:

• suprimare (le facem să dispară cu medicamente);
• control (folosim puterea de voință pentru a opri simptomul);
• negare (ne continuăm viața ca și când acestea nu ar exista);
• minimizându-le.

Sau le acceptăm ca pe un aspect neschimbabil al nostru prin:

• construirea unei identități în jurul simptomului (ca și cum nu ar fi nimic de făcut în privința lui);
• pierzându-ne speranța că această stare se poate schimba;
• evitând orice situație care declanșează simptomul.

Citește articolul integral pe Revista Psychologies

foto: Shutterstock