Agassi: Un curcubeu prea greu, o antipoveste de succes
Este considerat unul dintre cei mai carismatici jucători – dacă nu sună întrucâtva pleonastic – care au activat în circuitul profesionist de tenis ATP. Andre Agassi reprezintă o poveste de succes. Oare?
Naratorul începe povestea aproape în genunchi. Îngenuncheat. O autobiografie de excepţie, de fapt un roman. Povestea unui om care a jucat tenis sub un curcubeu prea greu pentru el. Faţa de meci a lui Andre Agassi. Faţa reală a lui Andre Agassi. Când cele două feţe se întrepătrund, unul dintre cei mai plini de viaţă jucători de tenis din toate timpurile se transformă într-o legumă a destinului. Istoria zbucimată a unui om copleşit în copilărie de un tată obsedat să îşi transforme, la propriu, copiii în campioni la tenis. A unui suflet angoasat care nu s-a simţit niciodată confortabil cu ceea ce i se întâmplă.
După luni de zile de discuții
Astfel, găsim în „Open. Autobiografie” (Editura Victoria Books) mărturisirile lui Andre. Despre succesul dobândit la o vârstă fragedă, despre ce înseamnă cu adevărat celebritatea… Agassi a lucrat la această autobiografie cu J.R.Moehringer, câştigător al unui Pulitzer. Acesta a scris povestea după luni de zile de discuţii înregistrate cu Agassi, dar nu a vrut să îşi semneze numele alături de cel al tenismenului. Aflăm că atitudinea lui nonconformistă ascundea istovirea şi autodistrugerea… Scrie că a consumat la un moment dat droguri recreaţionale (crystal meth – un tip de metamfetamină)…
„Numele soţiei mele e Stefanie Graf. Avem doi copii, un fiu şi o fiică (…). Trăim în Las Vegas, Nevada, dar momentan locuim într-un apartament al hotelului Four Seasons din New York, pentru că joc la US Open 2006. Ultimul meu US Open. De fapt, ultimul meu turneu. Trăiesc din tenis, deşi urăsc tenisul, îl urăsc cu o patimă întunecată şi secretă, şi totdeauna l-am urât”, spune Agassi.
Cum este posibil? În copilărie, plus adolescență a trait acea stare de teamă permanentă din cauza tatălui său violent. Apoi au intervenit drogurile, teama de necâștigare a unui meci, nesiguranța victoriilor și câte altele. Știți cum se spune: “C-așa-i în tenis“. La el se cam potrivește…Tocmai de aceea e bine, ca în viață, ca și în sport, să joci onest.
„Cine a inventat sistemul de scor, a facut-o doar ca sa ii enerveze pe jucatori, de asta sunt sigur. Dar nu este intamplator faptul ca tenisul folosteste limbajul vietii pentru a se exprima – avantaj, serviciu, greseala, pauza, iubire” – Andre Agassi