România stă bine din punct de vedere al guvernanţei fiscale
Aşadar, noua procedură, cu cele două componente ale sale, preventivă şi corectivă, realizează o mai bună monitorizare macroeconomică la nivelul fiecărui stat şi permite detectarea şi corectarea din timp a evoluţiilor nefavorabile.
Mecanismul de alertă din cadrul componentei preventive are ca instrument principal de analiză un tablou de bord construit pe baza a 10 indicatori macroeconomici. Ei surpind atât dezechilibrele externe şi de competitivitate, cât şi pe cele interne, stabilind pragurile orientative care servesc drept niveluri de alertă, se arată într-un comunicat emis de Andreea Paul, consilier de Stat al Prim-Ministrului.
A. Dezechilibre externe şi de competitivitate:
1. Media balanţei de cont curent în ultimii 3 ani să nu iasă din banda de variaţie maximală curpinsă între -4% din PIB şi +6% din PIB;
2. Poziţia investiţională interna'ională netă (stocul de active şi pasive financiare) să nu fie mai mare de – 35% din PIB;
3. Cursul de schimb real efectiv să nu iasă din intervalul de variaţie cuprins între -5% şi +5% pentru ţările din zona euro, respectiv -11% şi +11% pentru restul statelor membre ale UE, în ultimii 3 ani;
4. Ponderea exporturilor unui stat în exporturile globale să nu scadă cu mai mult de 6% în ultimii 5 ani;
5. Costurile unitare nominale cu forţa de muncă (exprimate ca raport dintre remunerarea medie a unui salariat şi PIB real raportat la numărul persoanelor ocupate) să nu crească cu mai mult de 9% pentru ţările din zona euro, respectiv 12% pentru restul statelor membre ale UE, în ultimii 3 ani.
B.Dezechilibre interne:
6. Datoria sectorului privat nu trebuie să fie mai mare de 160% din PIB;
7. Creditarea sectorului privat nu trebuie să depăşească 15% din PIB;
8. Preţurile reale ale locuințelor nu trebuie să crească cu mai mult de 6% pe an;
9. Datoria publică nu trebuie să fie mai mare de 60% din PIB;
10. Media ratei şomajului nu trebuie să depăşească 10% în ultimii 3 ani.
Potrivit primului raport anual al Comisiei Europene privind mecanismul de alertă, publicat în 14 februarie 2012, România nu are dezechilibre macroeconomice interne, încadrându-se în parametrii economici propuşi, dar identifică trei dezechilibre externe şi de competitivitate la nivelul anului 2010, din care unul a fost corectat în urma evoluţiilor din anul 2011:
· Raportul CE semnalează că deficitul de cont curent a înregistrat o medie de -6,6% din PIB în perioada 2008-2010, uşor peste limita superioară a intervalului de variaţie de -4% și +6%, dar acest dezechilibru a fost corectat în perioada 2009-2011, coborând la -3,9% din PIB.
· Poziţia investiţională netă de -64,2% din PIB ne plasa în 2010 dincolo de pragul maxim admis de -35% din PIB, urmată de o corecţie mult prea uşoară în anul 2011 (cca. 63% din PIB).
· Creşterea cu 22% a costurilor cu forţa de muncă din perioada 2008-2010 a devansat limita de 12% stabilită pentru statele care nu fac parte din zona euro; pentru anul 2011 datele oficiale nu sunt încă disponibile.
Între state care au mari probleme din punct de vedere al indicatorilor de mai sus se numără Irlanda, Spania, Cipru şi Portugalia, care nu îndeplineau 6 criterii. Grecia şi Slovacia aveau 5 criterii neîndeplinite. Bulgaria, Finlanda, Suedia şi Marea Britanie nu respectau 4 criterii. Belgia, Estonia, Luxemburg, Malta, Olanda, Austria şi Polonia nu se încadrau în 3 criterii.
Niveluri record ale dezechilibrelor macroeconomice regăsim în:
· Irlanda: datoria sectorului privat de 341% din PIB;
· Spania: rata medie a şomajului de 16,5% în ultimii 3 ani;
· Cipru şi Grecia: deficitul de cont curent de 12,1% din PIB, ca medie a ultimilor 3 ani;
· Grecia: datoria sectorului public de 145% din PIB.