Reciclarea în criză
Potrivit unui raport de evaluare a sistemelor de colectare selectivă de la nivelul celor 28 de capitale ale UE, publicat de Comisia Europeană la începutul acestui an, în București, rata de colectare selectivă din totalitatea deșeurilor municipale generate, de aproximativ 391 kg/locuitor, este 2,9%. Același scor se aplică și pe plan național, dacă luăm în considerare concluziile unor rapoarte Eurostat, potrivit cărora, la nivelul anului 2013, România depozita la gropile de gunoi 97% din deșeurile municipale colectate.
Explicația lui Andrei Orban pentru această situație delicată este lipsa de consistență legislativă, controlul insuficient, cumulate cu nivelul scăzut al absorbției fondurilor europene și problemele de disponibilitate a deșeurilor în piață, totul grefat pe un grad accentuat de sărăcie și o lipsă de interes a populației pentru problemele de mediu.
„În condițiile în care, în 2014, circa 35% din populația țării din zona rurală încă nu avea acces la servicii de salubritate, iar doar 17 din cele 103 municipii din România practică colectarea selectivă în fază incipientă, recuperarea rapidă a decalajelor și atingerea țintei de reciclare de 50% în mai puțin de patru ani este o misiune aproape imposibilă.”
Pentru dezvoltarea unor sisteme de management integrat al deșeurilor și realizarea obiectivelor de mediu, așa cum cere Comisia Europeană, este nevoie de efortul comun al autorităților, al operatorilor de salubritate, al organizațiilor colective, precum și de participarea activă a societății civile.
În viziunea lui Orban, în contextul în care tranziția la o economie circulară impune să regândim conceptul de deșeu din perspectiva resurselor, principalele măsuri pentru însănătoșirea reciclării
în România sunt următoarele:
► renunțarea la colectarea deșeurilor municipale în amestec într-o singură pubelă atât de la populație, cât și din structurile comerciale;
► implementarea colectării selective din uşă în uşă pe minimum patru fracții;
► introducerea taxei pe depozitarea la groapa de gunoi;
► aplicarea sistemului PAYT (pay as you throw).
Toate aceste mecanisme economice odată cu creșterea nivelului de informare și conștientizare în rândul populației asupra efectelor benefice ale colectării selective ar trebui să scadă la cel mult 10% practica depozitării la gropile de gunoi, până în 2030.
RISCUL DE INFRINGEMENT
„Țara noastră nu are încă un Plan Național de Gestionare a Deșeurilor, un instrument fundamental în aplicarea și atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020 în domeniul mediului. […] De asemenea, pe piața de reciclare a deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE), ne confruntăm cu mari întârzieri în armonizarea legislației secundare subsecvente OUG nr.5/2015 care transpune Directiva 2012/19/EC și neadaptarea prevederilor din propunerea de modificare a HG nr. 1132/2008 privind deșeurile de baterii și acumulatori la situația de fapt din țară.”
În opinia președintelui Asociației Environ, pentru a evita declanșarea procedurilor de infringement împotriva țării noastre și a depăși riscul limitării accesului la fondurile europene din exercițiul bugetar 2014 – 2020, primul pas îl constituie conformarea la recomandările impuse de Comisia Europeană prin Foaia de parcurs pentru România. Aceasta conține un set de recomandări pentru implementarea completă a legislației europene privind deșeurile și ierarhia lor, inclusiv prin eliminarea dependenței de stocarea în depozitele de deșeuri. […] De asemenea, este necesară crearea unui cadru de reglementare agregat care să permită respectarea principiilor pe care se construiește politica comună de mediu la nivel comunitar, respectiv: principiul precauției, prevenirii, corectării poluării la sursă și „poluatorul plătește”.
„Întârzierile nu vor fi benefice nimănui și pot determina inclusiv suspendarea alocărilor bugetare europene pe mediu din exercițiul multianual 2014-2020.”
O SOCIETATE A RECICLĂRII
Anul acesta Environ a introdus un serviciu de informare lunar, destinat primăriilor și consiliilor județene, cu scopul de a le oferi atât informații generale cu privire la cadrul de reglementare, cât și propuneri de soluții practice, precum: containere gratuite, expertiză tehnică despre modul în care să organizeze colectarea deșeurilor electrice și a deșeurilor de baterii de la populație. „Prin intermediul serviciului nostru de call centre (031.827.0000) care înregistrează comenzile în timp real, punem la dispoziția autorităților locale și a generatorilor comerciali, servicii de preluare a cantităților de DEEE și a bateriilor uzate în maximum 72 ore, la nivel național.” Asociația își propune să introducă și un sistem de stimulare și încurajare prin care să îi premieze pe cei mai harnici și implicați dintre edili.
Tot Environ a creat un serviciu de dotare a magazinelor sau chiar a clădirilor de birouri, cu recipienți adecvați pentru colectarea deșeurilor electronice de mici și mari dimenisiuni, concomitent cu asigurarea unui serviciu regulat de mentenanță și colectare.
La începutul lunii aprilie, Environ a lansat și o aplicație care integrează harta națională a punctelor de reciclare pentru electrocasnicele defecte și baterii și acumulatori uzați. Descărcând aplicația ,,Harta Reciclării”, disponibilă pentru sistemele de operare iOS și Android, posesorii de terminale inteligente pot accesa peste 4.000 de puncte de reciclare din imediata apropiere, iar opțiunea de detectare a poziționării configurează traseul de la locul în care se află utilizatorul până la punctul de reciclare dorit. Concomitent, cei de la Environ au lansat și o aplicație pentru copii, ,,Aventurile lui Baterel”, prin care se încearcă atribuirea unei componente educative obiceiurilor de utilizare a telefonului sau tabletei, cât și dezvoltarea unei comunități de tineri responsabili, cu simț civic.
Andrei Orban avertizează, la rândul lui, că managementul deșeurilor electrice nu poate fi repartizat ca sarcină exclusivă organizațiilor colective ale producătorilor, ci presupune o implicare în egală măsură din partea autorităților. „Una dintre condițiile prealabile pentru asigurarea tratării și reciclării DEEE este colectarea separată, iar în acest scop, trebuie să existe un cadru legal coerent, serviciile publice de colectare selectivă din ușă în ușă să funcționeze bine, să fie integrate facilităților adecvate, precum centre municipale de colectare la care gospodăriile să predea gratuit electrocasnicele defecte. Potrivit legii, autoritățile locale sunt responsabile de asigurarea colectării deșeurilor de la populație prin amplasarea de centre de colectare fixe sau mobile și organizarea de campanii de colectare a DEEE, cel puțin o dată la trei luni.”
Chiar dacă România se află într-o zonă de pionierat din punctul de vedere al conformării la direcțiile europene de protecție a mediului și al integrării la modelul economiei circulare, există pe plan local și companii și organizații care promovează această abordare prin modalități inovatoare și eficiente de producție și consum. Președintele Asociației Environ, Andrei Orban, pare mai degrabă optimist și e convins că trendul va acapara treptat mare parte din zona de business din România, cu atât mai mult cu cât vom avea acces la liniile de finanțare ce încurajează inițiativele de tranziție către economia circulară.
Ceea ce nu trebuie să pierdem din vedere, spune el, este că potențialul de creare de locuri de muncă oferit de economia circulară este uriaș, iar treptat cererea de produse și servicii sustenabile va fi în expansiune.
Sectorul reciclării traversează o criză puternică la nivel global. Astfel, căderea liberă a preţului petrolului, încetinirea economiei Chinei – un foarte mare consumator de resurse provenite din materii prime secundare rezultate din reciclare, precum şi întărirea monedei americane, reprezintă un pericol iminent pentru viitorul reciclării, riscul de întoarcere la o economie lineară fiind uriaş, contrar politicilor promovate în cadrul Uniunii Europene.
Practic, după cum explică preşedintele asociaţiei Environ, Andrei Orban, în condiţiile în care o tonă de fier vechi a ajuns să fie tranzacţionată pe pieţele mondiale la jumătate din preţul tonei de maculatură, iar preţul barilului a ajuns la 25 dolari, orice activitate de reciclare care implică costuri de colectare, transport, prelucrare şi reintroducere în fluxul de producţie, devine mult prea costisitoare.
Astfel, mediul economic actual din pieţele de materii prime secundare devenite deodată inaccesibile vine în contradicţie cu prevederile Pachetului pentru Economie Circulară adoptat în decembrie 2015 de Comisia Europeană care include o serie de propuneri legislative pentru revizuirea Directivelor privind deşeurile, crescând ţintele de reciclare pe toate fluxurile şi care are drept obiective încurajarea statelor membre în tranziţia către o economie circulară care să stimuleze competitivitatea globală, să întărească creşterea economică şi să creeze noi locuri de muncă.
„Actualmente, ne confruntăm cu un antagonism major care va avea nevoie urgent de o soluţie: nu poţi recicla, fiind un proces atât de costisitor, chiar dacă o impune cadrul legislativ european.”– Andrei Orban, preşedintele asociaţiei Environ.