Producţia de titluri publicate a crescut în 2012
Ca pondere, cea mai mare parte dintre edituri au publicat între 1 și 30 de titluri (44%), 17% dintre edituri au publicat peste 120 de titluri, iar, pe locul trei, 16% dintre editurile chestionate declară că au publicat între 31 și 60 de titluri. Întreprinderile cuprinse în eșantion au avut în mare parte (61%) o cifră de afaceri sub 500.000 de lei, în timp ce 17% dintre ele susțin că au înregistrat venituri între 500.000 lei și un milion de lei. Ponderea editurilor a căror cifră de afaceri a fost între un milion de lei și 15 milioane este de 16%, iar cea cuprinsă între 15 milioane de lei și 30 de milioane de lei este de 4%. Doar pentru 2% dintre edituri cifra de afaceri aferentă anului 2012 depășește 30 de milioane de lei.
42% dintre editurile care au intrat în eșantion au înregistrat profit din activitatea de editare pe parcursul anului 2012. 57% dintre acestea au înregistrat un profit situat sub pragul de 10.000 de lei, iar, în 57% dintre cazuri, activitatea de editare a fost sursa principală a profitului înregistrat.
Cele mai mari probleme cu care se confruntă producția editorială din România sunt lipsa fondurilor, costurile ridicate de producție și scăderea continuă a consumului de carte. Printre principalele probleme legate de difuzare sunt costurile ridicate, consumul redus de carte, lipsa rețelelor de difuzare, respectiv numărul redus de librării.
„În condițiile în care piața cărților din România a scăzut cu până la 50%, editurile au fost nevoite să se replieze, așa cum arată și studiul, și să se adapteze la noile condiții. Cele mai la îndemână metode pentru a face acest lucru au fost scăderea tirajelor şi creşterea şi diversificarea numărului de titluri. Cultura (în sensul extins al cuvântului, implicând și educația) ar trebui să fie o prioritate mai mare pentru că un popor este peste cinci ani ceea ce citește acum. La noi, în ultimii cinci ani consumul de carte a scăzut drastic și scăderea este continuă, ceea ce ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru toată lumea”, a declarat preşedintele UER, Mario Demezzo.
45% dintre persoanele intervievate spun că au auzit de programul de pregătire profesională PROEDIT, dintre aceștia 31% au o părere foarte bună, iar 65% au o părere bună despre programul de pregătire. În ceea ce privește calitatea cursurilor și a conferințelor organizate prin PROEDIT, un cumul de 96% dintre subiecții chestionați au o părere bună sau foarte bună, iar procentul cumulat crește la 97% vizavi de aprecierea lectorilor cursurilor organizate prin PROEDIT.31% dintre cei intervievați spun că au auzit de intenția UER de a înființa un centru național de formare a angajaților, iar dintre aceștia 40% au o părere foarte bună și 57% au o părere bună vizavi de această idee. Organizarea târgurilor de carte (58% mențiuni cumulate) este principala manifestare care ar trebui să fie preocuparea asociațiilor de profil și a viitorului centru național. De asemenea, 79% dintre reprezentanții editurilor din România declară că simt nevoia unor publicații, site-uri pe teme profesionale, care să permită apariția de articole și dezbaterea pe forumuri a problemelor comune ale reprezentanților breslei.
Cine sunt PROEDIT şi UER
Programul PROEDIT este cel mai complex şi mai important proiect al UER, susţinut cu fonduri europene şi care implică, printre altele, organizarea a peste 30 de activităţi de perfecţionare profesională cu 1000 participanţi, editarea a şase manuale şi patru ghiduri, realizarea a trei studii privind adaptabilitatea piaţa muncii din industria editorială, înfiinţarea şi dotarea unui Centru naţional de formare în cultura scrisă.