De ce pleacă medicii români?
Medicii români care vor să lucreze în străinătate trebuie să aibă certificat de conformitate de la Colegiul Medicilor din România (CMR). Potrivit datelor furnizate de CMR, anul trecut un număr de 2 779 de medici au solicitat Colegiilor Medicilor Judeţene certificate profesionale curente (good standing) pentru a putea lucra în străinătate. În primele opt luni ale acestui an, numărul aspiranţilor la un post într-un spital din afara României a fost 1 703. Situaţia se resimte diferit pe teritoriul ţării, iar acest lucru se întâmplă din mai multe motive. În primul rând, în oraşele universitare ale ţării sunt mai multe posturi, fie în spitalele de stat sau în cele particulare. Apoi, deşi cei mai mulţi medici pleacă din Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca şi Iaşi, aceştia pot fi înlocuiţi mai uşor decât cei de la Botoşani, Călăraşi sau Alba Iulia, de exemplu. Practic, în oraşele neuniversitare medicii sunt foarte greu de înlocuit, iar în zona rurală lucrurile stau mult mai rău. Totuşi, nu este un lucru neobişnuit ca vârfurile dintr-un anumit domeniu să plece să lucreze cu celalalte vârfuri din alte ţări. Problema este să putem face retenţie pe marea masă de medici.
„În România numărul de medici la mia de locuitori este cam la jumătate din media europeană“, spune Sergiu Neguţ, fost director general adjunct al reţelei de clinici şi spitale „Regina Maria“. Primele trei ţări menţionate ca destinaţie anul acesta sunt Germania, Marea Britanie şi Franţa. Primele trei specializări sunt Medicina de familie, Medicina generală şi Chirurgie generală.
În contextul în care România are aproximativ 40 000 de medici activi, rata mare a plecărilor ne va duce în situaţia în care nu vom mai avea personal pentru anumite specializări. „Sunt spitale judeţene, în oraşe reşedinţă de judeţ, unde serviciul de urgenţă nu mai poate fi asigurat la standarde normale pentru că nu există destui medici urgentişti sau medici cardiologi“, explică Neguţ. Există şi situaţii în care cel mai experimentat profesionist din echipă pleacă, astfel încât spitalul înregistrează nu doar o pierdere numerică, ci şi calitativă.
„Exodul medicilor noştri va duce la ineficienţă şi scăderea accesibilităţii medicale, în special pentru cei cu venituri mici“, crede Cristian Sas, Chief Operating Officer la Anima. Totuşi, există opinii cum că migraţia în domeniul medical ar fi normală, din moment ce ea se întâmplă şi în alte domenii. „Migraţia forţei de muncă nu este un lucru periculos, ci o realitate a zilelor noastre care nu caracterizează în niciun caz numai România“, afirmă Mihai Ciochiandru, Director medical MedLife. „Medicii din Germania, Franţa, Italia pleacă să lucreze în SUA, unde sunt mai bine plătiţi. Medicii din Anglia cred că în Australia au condiţii mai bune de dezvoltare profesională, mulţi medici din Asia lucrează în diverse state din UE, iar în România lucrează medici din Republica Moldova, dar şi din alte ţări.“
Motive şi destinaţii
Ionuţ Şendroiu, medic de familie, a părăsit România în anul 2006 cu destinaţia Nigeria. Nu sistemul medical din România l-a exilat să lucreze în străinătate. „Mai degrabă, a fost vorba de mentalităţile şi corupţia autorităţilor locale … Sau, poate că pur şi simplu nu a fost genul meu de job să primesc brânză şi ouă de la pacienţi şi să fac naveta la ţară“, spune Ionuţ. Medicul român era sătul de cei cinci ani petrecuţi la ţară, dar nu a plecat pentru bani în Africa, deşi salariul era mai mare. Poate că Africa subsahariană pare interesantă în documentarele de pe Animal Planet, dar acolo speranţa de viaţă e în jur de 40 de ani. Acolo 1,5 milioane de oameni mor în fiecare an de malarie, iar incidenţa unor boli ca TBC sau SIDA în rândul populaţiei atinge valori de coşmar. Prin urmare, decizia de a emigra a lui Ionuţ a fost o provocare. „Am preferat să fac naveta la Ecuator: acum, de 6 ori pe an mă duc în Angola şi de 6 ori pe an mă întorc din Angola. Tot un fel de navetă este …“ Formaţiunile de plecare au durat foarte puţin. „Din secunda în care am semnat contractul, până în momentul în care am primit detaliile de zbor Bucureşti – Lagos au trecut câteva ore. Mi-am luat o carte despre boli tropicale, să citesc în avion. Urma să tratez oameni de febra dengue, iar eu nu ştiam cum se manifestă“– spune Ionuţ.
Care sunt lipsurile
Salariile, accesul la tehnologie, resursele de pregătire şi interacţiunea cu cele mai avansate metode medicale sunt principalele motive ale imigrării. „Foarte important este şi recunoaşterea socială şi respectul pentru această profesie, care din păcate în România s-a diluat inadmisibil în ultimii ani,“ afirmă Ciochinaru. Dar motivul este în primul rând financiar. Se ştie că salariul unui medic proaspăt specialist, care lucrează în sistemul de stat, ajunge la aproximativ 250 de euro, explică dr. Mădălina Buculei, Director de Vânzări la Centrul Medical Sanador. „La acestea se adaugă lipsurile din sistemul public de sănătate, medicamente, echipamente, consumabile etc. Suntem ţara care alocă cea mai mică cantitate din PIB pentru sănătate (sub 3%), în restul ţărilor UE vorbim de 5-6%.“
Un medic devine specialist după şase ani petrecuţi în facultate şi patru sau şase ani de rezidenţiat. După un deceniu de studii este foarte posibil să nu îşi găsească un post într-un spital privat. Desigur, o alternativă la sistemul de stat îl reprezintă spitalele private, dar acestea sunt încă insuficiente pentru a putea prelua un mare număr de medici tineri specialişti. „În România avem, conform statisticilor, un număr mai mare de paturi de spital decât în majoritatea ţărilor UE“, afirmă directorul de la MedLife. Dar prea mulţi pacienţi ajung să se trateze în spitale pentru afecţiuni care ar putea fi rezolvate într-un sistem ambulator, mai organizat decât în prezent. Este o problemă cu sistemul nostru, în care percepţia generală este că serviciile medicale sunt gratuite sau ieftine. „Nu cred că ducem lipsă acută de spitale“, afirmă Cristian Sas de la Anima. „Decât să facem alte spitale, mai bine le aducem pe cele existente la un standard decent.“ Dar nu toţi medicii vor lucra în spitale şi, ca peste tot în lume, treptat, activitatea de tip preventiv şi ambulatoriu trebuie să prindă consistenţă. Ideea nu este ca toată lumea să se trateze numai în spital, ci să facem pe cât posibil să nu se ajungă la internare. Provincia se confruntă cu o lipsă acută de medici. Sunt oraşe în care nu există niciun echipament de rezonanţă magnetică, computer tomograf sau, din contră, dacă există nu sunt medici care să ştie să lucreze cu ele.
Mediul privat
Intuiţia ne spune că sănătatea românilor se va baza tot mai mult pe medicina privată, mai ales că de anul viitor se va aplica o nouă lege a sănătăţii. Un sistem de sănătate performant trebuie să se bazeze pe ambele tipuri de instituţii în care problemele pacienţilor să îşi găsească rezolvarea optimă. „Calitatea actului medical al profesioniştilor şi managementul eficient sunt obligatorii în orice unitate medicală din sistem. Fie ea privată sau de stat“, afirmă managerul de la MedLife. Mediul privat oferă posibilitatea ca medicii să progreseze din punct de vedere ştiinţific şi în România. Serviciile oferite de clinicile şi spitalele private sunt comparabile cu cele din străinătate, din punctul de vedere al profesionalismului medicilor şi al aparaturii. Foarte curând oamenii din pătura superioară şi din cea medie nu se vor mai duce să se trateze în alte ţări, pentru că deja beneficiază de cele mai înalte standarde şi la privat. De obicei, spitalele private nu duc lipsă de medici, deoarece salariile şi mediul de lucru sunt mult mai atractive. Ba chiar funcţionează şi serviciile de urgenţă, cu call center-uri, ambulanţe proprii, sau în regim de colaborare cu alţi operatori. Totuşi, mediul privat încă nu acoperă un serviciu de urgenţă de complexitate multiplă, deoarece deocamdată aceste sarcini revin sectorului de stat.
Pe viitor sectorul privat ar putea fi mediul care va determina medicii români să rămână aici. Atât datorită stimulilor financiari, cât şi a celorlalte elemente de care au nevoie pentru desfăşurarea actului medical în cele mai bune condiţii (echipamente performante, traininguri, dezvoltare profesională).
Întoarcerea medicilor rătăcitori?
Sunt şi medici români care lucrează în străinătate şi care vor să se întoarcă înapoi în România. Motivele pot fi diverse şi nu ţin neapărat de contextul pieţei. Sunt medici care se întorc la încheierea stagiilor de pregătire, specializări sau supraspecializări în clinici din străinătate. Mediul medical privat românesc începe să arate bine, spitalele de aici seamănă cu cele din Elveţia sau în Austria. „Nu trebuie să uităm că previziunile economico-sociale evidenţiază o stagnare în dezvoltarea vechilor ţări membre UE şi o revigorare a aşa-numitelor ţări emergente“, susţine Ciochinaru. „În acest context este bine să privim lucrurile cu mai mult optimism şi să sperăm că România are potenţialul necesar pentru a deveni atractivă, chiar şi pentru medici.“
Rămâne de văzut ce noutăţi ne rezervă noua lege a sănătaţii, care se lasă aşteptată, şi, desigur, evoluţiile contextului economic european. Să nu uităm că ţările din vestul Europei au o populaţie care îmbătrâneşte, iar nevoia de medici va fi tot mai acută acolo. Să sperăm că dacă exodul va continua şi nu va fi absorbit de mediul privat, medici din alte părţi vor veni la noi să le ia locul celor care pleacă.
