Stimate domnule Bruno Roche, cum stă Bucureştiul în privinţa calităţii apei potabile în comparaţie cu alte capitale europene?
Apa potabilă furnizată bucureştenilor îndeplineşte perfect condiţiile de calitate impuse de legislaţia naţională în vigoare, aliniată de altfel cu legislaţia europeană. Nu dispunem de un studiu de detaliu, dar îmi permit să vă redau un citat dintr-un studiu al Băncii Mondiale realizat în anul 2010: “Calitatea apei în Bucureşti este peste media standardelor de calitate a apei din ţările dezvoltate". Uzinele de producţie a apei potabile dispun de echipare corespunzătoare, inclusiv de o supraveghere continuă « on-line », 24/24h a calităţii în 58 de puncte « strategice » ale sistemului de producţie şi alimentare cu apă potabilă. Acestei supravegheri i se adaugă controlul de laborator în uzinele de apă, în reţeaua de distribuţie şi, nu în ultimul rând, verificările făcute de Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti.
Dar în materie de epurare?
Până anul trecut, apele uzate din Municipiul Bucureşti nu erau deloc epurate. Atunci s-a dat în funcţiune prima etapă a Staţiei de Epurare a Apelor Uzate care epurează fizico-mecanic până la 10 mc/sec şi, din acest debit, până la 5 mc/sec sunt epuraţi complet. Apa Nova Bucureşti a preluat operarea începând cu 11.07.2011. Această primă etapă urmează să fie completată până în anul 2015, printr-un proiect finanţat din Fonduri Structurale, cu instalaţiile şi echipamentele necesare epurării integrale a tuturor apelor uzate din Bucureşti (debit mediu actual ~12,5 mc/sec).
Ce se poate face pentru protejarea apelor de suprafaţă împotriva poluării?
În primul rând, epurarea avansată a apelor uzate şi apoi respectarea de către toţi a tuturor interdicţiilor prevăzute în legislaţia de profil. Sursele de apă de suprafaţă ale Bucureștiului pentru potabilizare sunt protejate corespunzător, iar uzinele de producţie sunt echipate pentru a produce apă potabilă de calitate. Aceasta nu înseamnă că nu ne-am echipat cu mijloace specifice pentru a face faţă unor eventuale poluări accidentale.
Cursurile de apă trebuie protejate faţă de amenajările hidrotehnice?
Nu este exact domeniul nostru de activitate, dar cred că ar trebui ales între a produce energie "verde" nepoluantă (energia hidro) şi a afecta cursurile de apă prin amenajările hidrotehnice, caz în care bănuim că specialiştii în amenjări de acest tip vă pot da mai multe amănunte pe baza studiilor pe care le fac. Totuşi, nu ar trebui să uităm efectele benefice ale unor astfel de amenajări care presupun lacuri de acumulare, ce pot constitui rezerva de apă în perioadele secetoase sau pot fi utilizate ca « tampon » contra inundaţiilor, pentru acumulare de apă în perioadele cu precipitaţii excesive.
Ce măsuri pot fi luate în privinţa diminuării exploatării excesive a surselor de apă potabilă în Bucureşti?
Nu avem cunoştinţă de o exploatare excesivă a surselor de apă potabilă. Dacă vă referiţi la exploatarea resursei subterane cred că un răspuns mai potrivit ar putea fi obţinut de la Administraţia Naţională « Apele Române » care gestionează resursele de apă. Noi am renunţat la utilizarea forajelor, producţia de apă potabilă din apa de suprafaţă fiind net mai «sigură» şi putând fi făcută în condiţii perfect controlate.
Care sunt şansele ca Bucureştiul să aibă în viitor surse viabile de apă potabilă?
Bucureştiul are în acest moment surse viabile: pe lângă cele 2 uzine pe care le-am preluat în exploatare în anul 2000 şi pe care le-am modernizat, am construit şi am dat în funcțiune o nouă uzină de apă. În toate aceste trei uzine producţia de apă este asistată de calculator (telegestiune). Capacităţile noastre de producție sunt suficiente pentru a alimenta cu apă potabilă un oraş cu o populație chiar şi peste 3 milioane de locuitori, dacă tendinţele de consum actual se mențin.
Măsuri minime pe care le poate lua fiecare cetăţean pentru a se asigura că diminuează consumul de apă potabilă şi menajeră, recomandate de Bruno Roche:
– Nu lăsaţi apa să curgă continuu atunci când vă spălaţi pe mâini sau pe dinţi. Un robinet care curge consumă peste 6 litri de apă pe minut.
– Folosiţi o pară de duş eficientă şi puteţi reduce consumul de apă. Noile aeratoare pentru duşuri ajută la obţinerea unei senzaţii similare cu a unui jet puternic, consumând mai puţină apă.
– Verificaţi furtunul duşului – dacă acesta este înţepat, debitul util poate scădea până la 50%, restul scurgându-se prin respectivele fisuri.
– Reparaţi robinetele neetanşe – acestea sunt vizibile, însă mulţi dintre noi le lăsăm să curgă gândindu-ne că pierderea nu este mare.
– Înlocuiţi vasele de toaletă vechi – cele noi sunt cu până la 80% mai eficiente.
În cazul producătorilor industriali, măsurile sunt specifice, în funcţie de tehnologia de producţie a fiecăruia. Acolo unde este posibil, recircularea apei poate aduce efectele scontate.
Pentru cei interesaţi, Bruno Roche recomandă lecturarea informaţiilor oferite pe pagina de Internet (http://www.apanovabucuresti.ro/despre-apa-pe-care-o-bem/consumul-apei/pierderile-ascunse/) sau a pliantelor dedicate puse la dispoziția acestora.
